Scandaloasa și intempestiva modificare a legislației cu privire la încadrarea abuzului în serviciu de către guvernul PSD a scos în stradă sute de mii de oameni. Proteste de mare amploare au loc de mai bine de zece zile și e puțin probabil ca furia să se tempereze. Miza protestelor: statul de drept și lupta anticorupție. Sînt teme abstracte, dar care, iată, reușesc să mobilizeze.

Se spune, adesea, mai ales de către cei care cred că anticorupția a devenit o obsesie națională și că nu am avea de ce să fim îngrijorați sau culpabili de corupție, că fenomenul se întîmplă și la case mai mari. Așa este. Doar că, aproape de fiecare dată, corupții sînt depistați și sancționați.

De pildă, fostul președinte Nicolas Sarkozy va trebui să dea socoteală, în așa-numita „afacere Bygmalion“, cu privire la finanțarea campaniei electorale. El este acuzat de finanțare ilegală într-un dosar în care sînt anchetate alte 13 persoane pentru fals și uz de fals. Concret, procurorul îl acuză pe fostul președinte că a depășit cu bună știință plafonul de cheltuieli fixat la 22,5 milioane de euro. Ancheta, lansată în 2014, urmărește un sistem complex de contabilitate menit să disimuleze cheltuielile de campanie prin emiterea unor facturi false. Cu ajutorul companiei Bygmalion, Nicolas Sarkozy și partidul care-l susținea, UMP, au putut folosi aproape de două ori mai mulți bani decît erau autorizați. Fostul președinte a anunțat oricum că se retrage din viața politică în noiembrie anul trecut, după o înfrîngere usturătoare la alegerile primare. Scandalul legat de finanțare a constituit un element de vulnerabilitate. Nicolas Sarkozy este al doilea șef de stat cercetat pentru fraudă în campania electorală după ce, în 2011, Jacques Chirac fusese condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare într-un dosar ce viza ocuparea fictivă a unor posturi de funcționar la Primăria Parisului.

Și actualul candidat al dreptei, ­François Fillon, are probleme cu Justiția. După mai bine de zece zile de la declanșarea scandalului, Fillon a dat în sfîrșit cîteva explicații. El este acuzat că a angajat-o la biroul său parlamentar de circumscripție pe soția sa și că, mai mult, a remunerat o cu un salariu lunar mai mare decît cel primit de alți funcționari angajați pe posturi similare. Fostul parlamentar și-a angajat pe posturi de consilieri și copiii, pe vremea cînd erau încă studenți. Revista satirică Le Canard Enchaîné, care a dat în vileag toată povestea în urmă cu cîțiva ani, a făcut un calcul din care reiese angajarea Pénélopei Fillon i-ar fi costat pe contribuabilii francezi peste 800.000 de euro. Acuzațiile că aceste angajări ar fi fost, de fapt, fictive și că membrii familiei Fillon doar își încasau salariile fără să muncească nu se susțin. Dar fondul scandalului e valabil. După legile actuale din Franța, Fillon nu a greșit cu nimic angajîndu-și rudele. Și exact pe asta a insistat atunci cînd s-a apărat, într-o întîlnire recentă cu presa. „Nu am nimic de ascuns, totul a fost legal“, a explicat el. A admis, totuși, că a greșit „moral“ și și-a cerut scuze. Dar nu, nu are de gînd să renunțe la candidatură. Opinia publică îi este însă nefavorabilă. Iar scandalul de acum îl va costa, cu siguranță, la urne. Acolo unde legea nu poate face dreptate, intervin cetățenii, care sancționează derapajul prin vot. Probabil că o parte din procentele pe care le va pierde Fillon le va cîștiga candidata populistă și de extremă dreapta Marine Le Pen. O eventuală victorie a ei la alegerile prezidențiale ar însemna însă un mare pas înapoi pentru democrație.