Sfîrşitul „anului electoral european“. Cu ce rămînem?

Publicat în Dilema Veche nr. 713 din 19-25 octombrie 2017
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Alegerile de duminică din Austria au închis, simbolic, un an electoral crucial pentru viitoarea configurație europeană. Este adevărat, în Uniunea Europeană și pe întreg cuprinsul Europei, de altfel, au loc an de an alegeri, fiecare cu consecințe care depășesc, cel mai adesea, granițele statului respectiv. Dar, de această dată, ceea ce a dat caracterul extraordinar al perioadei a fost tocmai combinația între „greutatea specifică“ a fiecărui stat în parte unde au avut loc confruntări la urne și contextul politic european.

Anul electoral european 2017 a început, de fapt, în decembrie 2017, odată cu reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale din Austria, și s-a încheiat, duminică, în aceeași țară, odată cu alegerile legislative. Rezultatele sînt acum cunoscute, rămînînd a afla doar care va fi coaliția de guvernare de la Viena. Cu ce ne-am ales, așadar, după acest veritabil maraton european al urnelor?

Mai întîi de toate, a fost evitat răul cel mai mare. Valul ce părea să măture totul după momentele „Brexit“ și „Trump“ a fost îndiguit. Formațiunile susținute atît de către liderul de la Washington, cît și de cel de la Kremlin, care promiteau distrugerea Uniunii Europene, nu au cîștigat poziții dominante în nici un stat membru. În consecință, nu se află în situația de a-și putea duce planurile la îndeplinire.

Candidatul extremei drepte austriece a pierdut alegerile prezidențiale, cu un scor mai drastic la reluare, comparativ cu runda anulată. Geert Wilders, care a condus mult timp în sondajele de opinie din Olanda, a pierdut pînă la urmă alegerile; la fel, Marine Le Pen în Franța. Pe de altă parte, alegerile anticipate din Marea Britanie nu au dus la întărirea poziției politice a premierei Theresa May, așa cum se aștepta.

Astfel că, în loc să avem o Uniune Europeană șubrezită de ascensiunea extremei drepte și o Londră întărită de sprijinul popular pentru artizanii Brexitului, la masa de negociere avem o situație inversă: un „continent“ care și-a regăsit aplombul și un guvern britanic slăbit.

Însă cerul Uniunii Europene nu e chiar atît de albastru și populat cu nourași ­albi. Mai întîi, că extrema dreaptă a devenit o prezență solidă, chiar dacă nu a ajuns nicăieri în poziții de putere – sub rezerva intrării în coaliția de guvernare din Austria, ca partener junior.

În Germania, scorul solid, de 12%, obținut de Alternativa pentru Germania (AfD) a turnat pelin în cupa victoriei Angelei Merkel. Și, mai ales, a avut darul de a o împinge pe cancelară spre o coaliție de guvernare alături de liberali și de verzi. Într-un fel, AfD pare a-și fi atins, prin ricoșeu, o parte din obiectiv – noua coaliție, cu complicațiile ei, va slăbi poziția puternic pro-europeană a Angelei Merkel.

În Franța, noul președinte Emmanuel Macron a chemat de la bun început la re-fondarea Uniunii Europene, însă Frontul Național, care în campanie a promis renunțarea la euro și chiar un referendum pentru ieșirea din UE, a intrat pentru prima dată în Adunarea Legislativă și vrea să se profileze drept principala forță de opoziție. În sfîrșit, Partidul Libertății din Austria, cu cele 26% din voturi obținute duminică, are mari șanse de a accede la guvernare.

Dar poate mai important decît scorurile obținute de o formațiune populistă într-o țară sau alta este prețul politic plătit pentru această îndiguire. Formațiunile din spectrul tra­dițional, cu precădere cele de centru dreapta, au considerat că trebuie să îm­pru­mute, mai mult sau mai puțin, din limbajul și din abordarea extremei.

Mai mult, în cazul premierului olandez Mark Rutte, care a îngroșat vocea împotriva imigrației și a intențiilor liderilor turci de a-și face campanie electorală în Olanda. Astfel că a reușit să-l depășească, pe turnantă, pe Geert Wilders. Foarte mult, în cazul tînărului star al politicii austriece, liderul conservator Sebastian Kurz, care a conferit formațiunii sale o puternică tentă naționalistă. Destul, în cazul partenerilor bavarezi ai Angelei Merkel. Nu tocmai puțin, în cazul lui Emmanuel Macron, care a preluat discursul Marinei Le Pen în chestiunea muncitorilor detașați, pe care acum promite să o rezolve în interesul Franței. Și, cu toate că problema privește o parte infimă a lucrătorilor est-europeni aflați în statele bogate, pe culoarele de la Bruxelles se discută că acesta ar putea fi doar preludiul unor măsuri mai ample, menite să descurajeze accesul pe piața vest-europeană a muncii la o scară cu mult mai amplă.

Pînă la urmă, constanta anului electoral european o reprezintă deplasarea spre dreapta a discursului politic mainstream și mai ales mesajul din subtext, potrivit căruia a fi de extremă dreapta nu mai e o rușine.

În final, să nu uităm de consultarea electorală din Catalonia – în măsura în care ceea ce s-a petrecut la 1 octombrie se poate considera un scrutin, cu buletine de vot tipărite la imprimanta de acasă și fără un organism oficial care să valideze referendumul.

Dar dincolo de aspectele de ordin tehnic și juridic, cazul catalan este semnalul unei crize care se poate extinde, foarte repede, în întreaga Europă. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.