România ceartă Europa? Să fim serioși...

Publicat în Dilema Veche nr. 402 din 20-26 octombrie 2011
Cum va arăta Europa „de după Paris“? jpeg

Două declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu, lansate în preajma summit-ului european de duminică, au generat numeroase dezbateri la acest început de săptămînă. 

Prima, înainte de urcarea în avionul de Bruxelles: „România nu poate plăti la nesfîrşit indeciziile liderilor europeni din zona euro (…). România nu are probleme cu sistemul bancar. Din păcate însă, plăteşte deja consolidarea sistemului bancar european, prin dobînzi foarte ridicate, ajunse la un nivel deja inacceptabil. (…) Liderii din zona euro, care întîrzie la nesfîrşit o decizie pentru Grecia, fac foarte mult rău nu numai Greciei (...)“ 

A doua, după runda de duminică a discuţiilor dintre liderii europeni: „Am ridicat problema nerespectării unui angajament politic de către Olanda şi Finlanda. Sînt două obligaţii majore pe care statele care intră în UE le au: în primul rînd, să îndeplinească toate criteriile tehnice de acces în zona Schengen şi, în al doilea rînd, să le îndeplinească pe cele din zona euro (…) Olanda şi Finlanda au refuzat aplicarea tratatului, cu atît mai mult cu cît, şi îmi permit să spun pentru că este o realitate, am avut un angajament politic cu Olanda în septembrie. Nu vreau să spun că premierul olandez nu a avut cuvînt. A nu se înţelege în aceşti termeni. Dar am deblocat propunerea Olandei de a consolida reglementările pe Spaţiul Schengen în ideea că va găsi formula realizării unui compromis în privinţa accesului României şi Bulgariei. Pe urmă, premierul olandez a uitat acest lucru cînd s-a dus la el acasă“.  

Pentru cei obişnuiţi cu declaraţii mai degrabă călduţe ale liderilor români, cînd vine vorba despre chestiunile europene, fără îndoială că aceste cuvinte au sunat strident. 

Să privim la prima declaraţie. Tehnic vorbind, ea este acoperită de realitate. Indecizia liderilor europeni duce la creşterea dobînzilor cu care statul român este nevoit să se împrumute de pe piaţa financiară, pentru a supravieţui. Există însă şi o altă faţă a lucrurilor. Aceiaşi lideri europeni au fost de acord să implice Uniunea, prin Comisia Europeană, în acordul de împrumut pentru România. Astfel, România a împrumutat de la Comisie şi FMI, mai întîi sub formă de „centură de siguranţă“ şi apoi pentru finanţare directă, 20 de miliarde de euro, la o dobîndă anuală de 3,3% – cea mai bună din ce poate găsi pe piaţă, în acest moment, un stat cu ratingul României. De bună seamă, preşedintele se referă la dobînzile de pe piaţa liberă, care cresc, într-adevăr, şi ca urmare a indeciziei liderilor din zona euro. 

Dar cine împinge România spre piaţa liberă? Indecişii lideri europeni? Nu. România este împinsă într-acolo de neajunsurile interne. 20 de miliarde este, de fapt, un adevărat număr magic. Înseamnă nu doar valoarea în euro a împrumutului luat de România, ci şi suma pusă la dispoziţia noastră prin programele europene. Şi este vorba de bani nerambursabili, din care am tras cca trei procente! Polonia reuşeşte o creştere anuală de 4% folosind tocmai „motorul“ fondurilor europene şi putîndu-se lăuda cu o absorbţie completă a sumelor puse la dispoziţie. Iar diferenţa dintre „cota“ Poloniei, în marele joc al deciziei europene, şi cea a României este dată şi de aceste realităţi. 

Şi acum, să privim la cea de-a doua declaraţie. La fel ca şi prima, acoperită tehnic. Într-adevăr, Olanda a încălcat o înţelegere nescrisă între cei 27 şi a dat principiul solidarităţii europene pe interesele politicii interne – acolo unde un mic partid populist şi antieuropean ţine guvernul în şah. Ceea ce însă românii sînt lăsaţi să înţeleagă mai puţin ţine de valoarea politică a declaraţiei preşedintelui.  

De fapt, în Consiliul European de duminică, dosarul extinderii Spaţiului Schengen nici măcar nu s-a aflat pe ordinea de zi. Preşedintele a putut ridica problema Olandei doar – cum se spune – „la rubrica Diverse“. Cu ce valoare politică, se poate deduce. Drept este că premierul bulgar Bojko Borissov a dat una şi mai gogonată, anunţînd aderarea în trepte a celor două ţări, în 2012! Dar trebuie să-l înţelegem: duminică, în Bulgaria, aveau loc alegeri municipale şi prezidenţiale.   

Şi iată cum, două declaraţii ale preşedintelui României, altfel acoperite din punct de vedere tehnic, suferă din cauza poziţiei precare a ţării în Uniunea Europeană. Codaşa Europei la capitolul absorbţie, sufocată de corupţie şi blocată de o administraţie incompetentă, România suferă enorm la capitolul credibilitate. Şi cu greu putem crede că poziţia europeană a României se poate întări fără un efort de recredibilizare naţională, ce trebuie să înceapă cu politica internă.

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
„Iuda“ care i-a trădat pe luptătorii anticomuniști, plătit regește. Povestea legendarului Ogoranu care nu a putut fi prins de Securitate timp de aproape trei decenii
Banda lui Ion Gavrilă Ogoranu, din care făceau parte unii din cei mai vestiți luptători anticomuniști, a fost anihilată după au fost infiltrați trădători. Informatorii Miliției și ai Securității primeau bani grei pentru informații despre partizani.
image
Joburile de rutină cresc riscul de declin cognitiv cu 66% și de demență cu 37%, potrivit unui studiu
Conform unui nou studiu, activitatea intensă a creierului la locul de muncă ar putea da roade nu numai în ceea ce privește avansarea în carieră, ci ar putea, de asemenea, să protejeze cogniția și să contribuie la prevenirea demenței pe măsură ce înaintezi în vârstă.
image
Rujeola a început să-i ucidă și pe părinții nevaccinați. Număr record de cazuri
În România avem epidemie de rujeolă, iar situația devine din ce în ce mai gravă: săptămâna trecută s-a înregistrat un record de îmbolnăviri.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.