Republica Moldova în UE?

Publicat în Dilema Veche nr. 120 din 11 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Radiografierea perspectivelor de aderare ale Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu este nici pe departe un efort inutil sau lipsit de relevanţă. De la victoria comuniştilor în alegerile din iarna lui 2001, care a atras un maraton de proteste, şi pînă la amiciţia realesului Vladimir Voronin cu omologul său român, Traian Băsescu, au trecut doar patru ani. Este mult, este puţin, doar timpul va decide, însă ceea ce pare a fi evident este că între timp ceva s-a întîmplat. Agenda politicii externe a preşedintelui Traian Băsescu este cu siguranţă foarte încărcată şi, printre parteneriatul strategic cu SUA sau misiunea asumată în stabilizarea regiunii Mării Negre, figurează un discurs extrem de prietenos cu fraţii români din Republica Moldova sau de aiurea. La 1 Decembrie, de Ziua Naţională, preşedintele a clamat că "împreună sîntem 40 de milioane de români". Este măgulitor că numărul cetăţenilor se apropie de cel al Spaniei sau al Italiei, însă tragic dacă ne gîndim că practic o altă Românie este împrăştiată prin zările lumii. Nu este deloc greu de observat, chiar şi la o analiză superficială, asumarea de către România a rolului de a aduce Republica Moldova la liman, adică mult mai aproape de UE. "România reafirmă sprijinul său pentru eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova", se notează într-unul din primele paragrafe ale declaraţiei comune adoptată de preşedinţii celor două state la întîlnirea bilaterală de la 21 ianuarie 2005, întîmplător sau nu prima acţiune de politică externă a noului preşedinte al României. Că vorbele nu stau doar pe hîrtie, ci au şi o aplicabilitate concretă, ne dăm seama din simplul fapt că în momentul de faţă sînt două obiective care stau pe agenda oficialilor români: simplificarea procedurilor de acordare a cetăţeniei române pentru cetăţenii moldoveni, suspendate temporar în urma acordurilor din 2002, şi acordarea gratuită a vizelor pentru România, o premieră a relaţiilor consulare, cel puţin pe continentul european. În această logică, am mai putea adăuga faptul că, sub preşedinţia română a CEFTA, criteriile de acordare a statutului de membru au fost profund relaxate tocmai pentru a lăsa posibilitatea şi statelor sărace, aparent fără perspective clare de aderare, precum Moldova. Ne dăm aşadar uşor seama că Moldova poate privi cu încredere către România, în eforturile sale de modernizare. Dacă aceasta este optica românească, în Republica Moldova lucrurile sînt puţin mai neclare. Tiparele diferite pe care se organizează discursul public, nu au convins pe mulţi comentatori privind bunele intenţii ale liderilor de la Chişinău. Distanţa pe care a luat-o Chişinăul faţă de vecinul de la răsărit, împreună cu alţi membri ai CSI, este neconcludentă. Ar fi pueril să credem că Moldova are capacitatea de a juca o carte proprie în condiţiile în care UE nu este atît de grăbită să acorde garanţii ferme, iar România are ea însăşi probleme la capitolul integrare, chiar şi cu cîteva luni înainte. În plus, fracturarea opţiunii cetăţenilor moldoveni pentru Rusia sau România (UE) face imposibilă construirea unui discurs comun care să inspire clasa politică pe care o legitimează. Cu toate acestea, a nu vedea Republica Moldova în UE este injust şi uşor deplasat, în raport cu sensul construcţiei europene. În 1957, prin semnarea Tratatului de la Roma, s-a definit în mod oficial comunitatea europeană ca o construcţie destinată unei lărgiri continue pînă la unificarea întregului continent. În faţa acestei promisiuni instituţionale, orice decizie privind extinderea proiectează organizaţia europeană într-un plan de care depinde chiar vitalitatea sa. Altfel spus, o promisiune iniţială trebuie dusă pînă la capăt. Pînă la un anumit punct, destinul României şi cel al Republicii Moldova au fost oarecum asemănătoare. Zbaterile unei modernizări, care în România nu s-a încheiat, dar face totuşi progresele vizibile, nu pot fi străine nici Republicii Moldova, cu singura diferenţă că asumarea explicită a ajutorului românesc şi infuzia de know-how pot scurta acest drum anevoios. Făcînd un exerciţiu simplu de imaginaţie, care ar fi beneficiul pe care efortul de lobby al României îl poate capitaliza în orizontul apartenenţei Moldovei la UE? Înainte de a încerca un răspuns la această întrebare, merită adăugat că retorica (discret) naţionalistă a preşedintelui (voită probabil a fi un impuls la coeziune naţională, lucru onorabil de altfel) vine pe un fundal în care ideea statului naţional este tot mai contestată. Senatorul György Frunda nu a ezitat să sublinieze că România este singurul stat care se defineşte constituţional ca stat naţional, dintre celelalte membre ale Consiliului Europei. Să fie acesta semnalul că gloria naţiunii a apus? Probabil că afirmaţia este valabilă în cazul Occidentului, însă pentru Orientul european lucrurile sînt încă departe de acest curent. Şi, deocamdată, UE funcţionează prin cea mai importantă instituţie a sa - Parlamentul European - în baza algoritmului naţional, cu toate că grupurile parlamentare se fac în funcţie de apartenenţa la o internaţională, şi nu la un stat. La finalul acestei construcţii argumentative, ne întrebăm: se va împlini proiectul diplomaţiei interbelice de construcţie a unui pilon autentic de stabilitate politico-militară în sud-estul Europei prin alăturarea, chiar şi sub o formă federală, a celor două membre UE - România şi Republica Moldova? Va fi Traian Băsescu, care a exprimat public siguranţa celui de-al doilea mandat, liderul regional sub umbrela americană în numele unui stat aşezat printre primele cinci puteri europene? Rămîne de văzut, dar deocamdată premisele par să nu conducă foarte mult spre o altă direcţie. N. red. : Cristian Ghinea îşi va relua rubrica săptămîna viitoare. Pînă atunci, am cedat acest spaţiu dlui Nicolae Drăguşin, un cititor dilematic din Alexandria.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.