Problemele Europei dominatoare

Publicat în Dilema Veche nr. 171 din 19 Mai 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De la impetuosul Mark Leonard la precautul Tony Judt, sînt mulţi cei care spun că secolul XXI va fi al Europei. Sînt şi autori, precum Walter Laqueur, care vorbesc deja despre declinul Europei în termenii, atît de dragi şi intelectualilor, şi semidocţilor deopotrivă, căderii Imperiului Roman. În orice caz, din punct de vedere economic, în forma sa unională, Europa trece, deja, de Statele Unite, modelul său de bunăstare socială face furori în Africa sau Asia, chiar şi mulţi americani găsesc în Europa tot ceea ce lipseşte Americii, şi încă ceva în plus. Nu este de aşteptat ca Europa să domine lumea militar şi politic în maniera în care SUA au dominat-o la sfîrşitul de secol XX. Poate că felul în care Grecia de după cucerirea romană domina culturalmente cuceritorul ar fi mai aproape de felul în care o Europă, covîrşită de imigraţie şi demografie neeuropeană, va domina spaţiul global. Deşi nu o să avem baze militare şi comisari peste tot în lume, o să rămînem în mintea lor şi, astfel, vom fi mai eficienţi şi mai agreabili în rolul dominator care ni se preconizează. Este de aşteptat ca modelul european de pace, democraţie şi prosperitate să exercite o asemenea forţă de atracţie încît să transforme lumea. Mai mult - vorba lui Mark Leonard -, ne putem aştepta ca stilul european de a rezolva probleme să devină, într-un fel, stilul lumii globale. Aşadar, ne putem aştepta ca o birocraţie echidistantă, bine strunită de puzderie de regulamente şi închisă într-o etică puternic ataşată libertăţii egale a cetăţenilor - aşa cum este, în cea mai mare parte a ei, birocraţia europeană - să preia, încet-încet, rezolvarea problemelor de orice fel. Ca şi în Europa de acum, elita politică a lumii de mîine nu se va mai recruta din pepinierele clasice de jurişti, militari sau intelectuali academici, ci va proveni din această imensă masă de birocraţi, poate lipsiţi de pasiune şi charismă, dar disciplinaţi şi corecţi, care se va specializa tot mai bine şi se va înmulţi tot mai mult. Dacă aşa vor sta lucrurile, putem deja să ne îngrijorăm puţin. Căci modelul european - mă tem - nu este pentru export. Uniunea Europeană există cu atîta succes pentru că membrii săi au în comun trei determinaţii esenţiale: religia, cultura, istoria. Cine se mai poate îndoi că, la începutul secolului XXI, creştinismul este singurul cadru religios în care democraţia liberală există natural şi eficient? Contraexemplul japonez nu valorează nimic pentru că democraţia niponă este integral un produs pax americana. Apoi, mentalul european, deşi dezvoltat în numeroase idiomuri, este totuşi unitar. Minţile noastre funcţionează după logica aristotelică, gîndim dialectic şi avem spirit critic. În fine, deşi experienţa istorică rămîne pe mai departe diferită, divizată între Est şi Vest mai ales, istoria însăşi a curs mereu peste noi toţi, deopotrivă. Nici un moment istoric major al Europei - fie că s-a petrecut în Grecia, în Italia, în Franţa sau în Germania - nu a rămas fără consecinţe pentru fiecare colţ de Europă. Aceste trei elemente care ne adună împreună fac din Europa unită un proiect realizabil. Această democraţie, acest capitalism, acest stat de drept sînt creaţii pur europene. De aceea şi sîntem cei mai buni în a le pune la lucru, la o asemenea scară. America însăşi este creaţia noastră, este cel mai puternic produs al culturii europene şi, în loc să o simţim ca pe un competitor de departe, ar trebui să fim mîndri de ea. Performanţele colosale ale Americii în secolul al XX-lea arată tocmai că gîndirea europeană e capabilă de performanţe istorice inegalabile. Ce lipseşte Europei de acum este vigoarea etică şi, tocmai de aceea, spuneam că trebuie să ne îngrijorăm puţin. Dorinţa de pace şi prosperitate cu orice preţ, tipică pentru europeni, este, de fapt, o dovadă de cinism, iar din altă perspectivă, este o dovadă de slăbiciune, şi nu de putere. Ezitarea Europei în a propune lumii, pe care încet-încet o ia sub stăpînire, un proiect etic, în care binele şi răul politic sînt, măcar în linii mari, definite, se poate întoarce împotriva ei. Experienţa fascismului şi cea a comunismului nu au clintit Europa din înalta ei convingere că totul - dar absolut totul - se poate negocia. Forţa de negociere a Europei, foarte mare în lumea de azi, se bazează pe aura vechii civilizaţii, pe respectul cu care este înconjurată istoria sa, dar şi pe un fel de fascinaţie care face din Europa continentul central al istoriei, pentru foarte mulţi oameni. Dacă America s-a impus în fruntea lumii, Europa a fost acolo dintotdeauna şi are, aidoma unui monarh, un tip de autoritate transpolitică şi extraconjuncturală. Pe acest temei, Europa este îndreptăţită să impună standardul etic pentru secolul XXI. Dar Uniunea Europeană pare că nu înţelege de unde îi vine propria ei forţă, altfel nu se explică cum de acceptă să renege tocmai fundamentele ei. Europa acceptă, în numele unui multiculturalism înţeles ca un fel de ideologie internaţionalistă, să renunţe la asumarea formală a esenţei sale creştine. Acceptă, în numele viitorului, să uite istoria sa, ca în cazul stupefiantei puneri la colţ a Poloniei în chestiunea Acordului de cooperare cu Rusia. Acceptă, în numele unei iluzorii linişti, să îşi tempereze spiritul critic, tratînd cu inadmisibilă indulgenţă islamismul radical. Pînă şi BBC, cuprins de această slăbiciune, a difuzat o scrisoare a unor islamişti condamnaţi definitiv, pentru acţiuni de terorism, la sentinţe de închisoare pe viaţă, ca pe o contraopinie la decizia judecătorilor. Astfel, sentinţa unei curţi de judecată britanice - într-un proces desfăşurat după toate regulile statului de drept şi în deplină transparenţă - este, pentru BBC, doar o opinie, de vreme ce, în numele echidistanţei, postul a decis ca o declaraţie a celor condamnaţi, lungă cît sentinţa, să fie citită la aceeaşi oră, pentru a da părţilor spaţiu egal de exprimare. Această pierdere de măsură, care echivalează decizia unei curţi cu un manifest religios-extremist, e uluitoare. Slăbiciunea etică, suprimarea mîndriei de a spune că eşti ceea ce eşti, cu atît mai mult cu cît ceea ce eşti se dovedeşte a fi o identitate de mare succes, este marele pericol care paşte Europa. Cînd va ajunge să domine lumea, s-ar putea ca Europa să nu mai fie Europa.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.