Prăbuşirea URSS: cum stăm după 25 de ani

Publicat în Dilema Veche nr. 653 din 25-31 august 2016
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Acum 25 de ani, republicile componente ale Uniunii Sovietice își declarau rînd pe rînd independența, într-un turbion uriaș, stîrnit de puciul ratat al conservatorilor împotriva lui Gorbaciov. (Cu precizarea că, în statele baltice, mișcarea pro-independență începuse cu mult mai devreme.) După puciul din august, locuitorii din fostul spațiu sovietic au înțeles imediat că sistemul sovietic nu mai putea furniza reformele așteptate, că libertățile cîștigate în anii din urmă – începînd chiar cu reformele lui Gorbaciov – nu mai puteau fi garantate. Dar, mai presus de toate, nimic nu mai putea opri valul de emancipare națională, din statele baltice pînă în cele ale Europei Centrale. Este adevărat, chiar la sfîrșitul anilor ‘80, cu toată politica de omogenizare forțată, specifică regimurilor comuniste, discrepanțele din cadrul imperiului erau uriașe. Doar forța era aceea care putea ține Tallin și Dușanbe, de exemplu, în aceeași țară.

Astăzi, între succesul economic, democratic și social al statelor baltice (singurele din fosta URSS care au trecut cu adevărat în spațiul politic al Occidentului) și restul, prăpastia este încă mai adîncă decît în anii prăbușirii comunismului. Dar astăzi, la 25 de ani de la puciul din august, aceleași state baltice resimt mai puternic decît oricînd amenințarea Moscovei. Și își văd amenințat, mai mult ca niciodată, statutul de parte a Occidentului. Umbra Asiei Centrale se simte tot mai tare, la Vilnius, Riga și Tallin. Bine, multe state ex-sovietice nici nu și-au propus să o ia spre Vest, alegînd (e un fel de a spune) să se transforme în tiranii bazate pe resurse energetice – din Azerbaidjan pînă în Turkmenistan, Kazahstan sau Uzbekistan. Desigur, aici putem include și Rusia, care, fiind totuși Rusia, merită o discuție separată. Dar restul? Un sfert de secol a fost mai mult decît o „fereastră de oportunitate“ pentru statele care, cel puțin teoretic, și-au propus și încă își mai propun să o ia pe calea democrației de tip occidental. A fost o epocă, și încă una pierdută.

Ucraina, cu un naționalism fervent în zona de vest, dar și cu un spațiu al „cetățeanului sovietic“ în estul industrializat, cu un mare potențial agricol și cu o piață de 45 de milioane de locuitori, părea un candidat cu șanse reale. A pierdut un sfert de secol, cîtă vreme sistemul ei politic nu s-a scuturat de cele două pietre de moară ce o țin și azi în „zona gri“: influența Moscovei și, poate în primul rînd, corupția clasei politice, a ceea ce în regiune se cheamă oligarhie. Conform datelor FMI, în 1990, în materie de PIB/locuitor, Ucraina se situa la 90% în raport cu Polonia. Azi, este la 35%. Ceea ce arată clar care a fost drumul corect.

Situația nu este cu mult diferită în Republica Moldova. Doar că, în Republica Moldova, problema identitară se pune încă și mai acut decît în Ucraina, alături de corupție și influența Moscovei. Dincolo de Marea Neagră, Georgia, cu toate reformele liberale din ultimul deceniu și cu orientarea constantă către Occident, rămîne o victimă a geografiei. Prea departe de Europa, prea aproape de Rusia. Cît despre Armenia, aceasta nici nu și-a propus mai mult decît să rămînă în preajma Rusiei.

Dar poate că evoluțiile din vastul spațiu ex-sovietic ar fi fost altele dacă Rusia însăși, de departe statul-pivot al regiunii, ar fi devenit un exemplu de succes. Sau, mai bine zis, un exemplu de succes în direcția democratizării și liberalizării. Numai că haosul economic și social a fost înlocuit de „verticala puterii“ din sistemul Putin. În linii mari, sistemul nu se deosebește prea mult de cel al republicilor central-asiatice: o tiranie bazată pe resursele energetice. Adevărat este că libertățile din anii ’90, menținute mai mult sau mai puțin în prima decadă a anilor 2000 sub Vladimir Putin, plus investițiile occidentale care au văzut în Rusia un nou Eldorado, plus veniturile uriașe din vremea petrolului scump, au contribuit la apariția unei clase mijlocii în Rusia și au dat iluzia unei prosperități, posibilă și în cadrul unui sistem cu tot mai clare tendințe autoritariste.

În Rusia s-a produs un fenomen ciudat: un pact nescris între regimul tot mai autoritar și clasa de mijloc – adică acea forță care peste tot în Europa de Est a condus la reforme, la democratizare și liberalizare. Clasa de mijloc din Rusia a abdicat de la acest rol – sau a fost forțată de Kremlin să abdice. Putin a fost lăsat să-și construiască statul autoritar și sistemul său de propagandă și dezinformare, clasa mijlocie fiind, în schimb, lăsată în pace să meargă la cumpărături în Europa de Vest. Sancțiunile economice și căderea prețului petrolului au lovit, bineînțeles, în clasa de mijloc a Rusiei, care și-a văzut veniturile grav amputate în urma devalorizării rublei și a creșterii prețurilor la produsele de bază, din cauza embargoului. Însă posibilitățile de reacție sînt astăzi drastic limitate tocmai de întărirea autorității lui Putin. Asta, în cazul în care membrii clasei de mijloc rusești chiar ar dori o schimbare sau dacă nu cumva au fost în mare parte îmbătați de propaganda de la Kremlin.

La 25 de ani de la valul de in­de­pen­den­ță, politica de revanșă a Krem­linului găsește fostele state sovietice în situații mai dificile decît, poate, și-ar fi imaginat în momentele de efuziune națională. Rusia pare acum a căuta un casus belli împotriva Ucrainei, după ce în ultimii doi ani a acumulat cantități impresionante de armament, a transferat un număr uriaș de trupe la frontiera de vest și a transformat Crimeea într-o uriașă bază strategică. Iar Occidentul, slăbit de propriile orbiri și orgolii și mai dezbinat ca niciodată, se întreabă astăzi dacă nu cumva pregătirile de război îl vizează și pe el.

Să recunoaștem, un bilanț mai degrabă amar, la 25 de ani de la căderea URSS. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.