Porumbelul păcii luat la şuturi

Publicat în Dilema Veche nr. 700 din 20-26 iulie 2017
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Informația că România intenționează să cumpere rachete Patriot de patru miliarde de dolari a dat naștere unui germene de dezbatere privind costurile echipării militare a României. Dezbaterea asta a stat foarte multă vreme undeva în spatele celorlalte (anticorupție, taxe etc.), deși sumele uriașe despre care discutăm ar merita poate mai multă atenție. La fel și cea despre contextul de securitate actual, care, după cum este evident pentru orice observator onest, e din ce în ce mai imprevizibil.

Cu puțin timp înainte, un tragic accident pe un drum oarecare din Argeș s-a soldat cu moartea mai multor militari, iar primele relatări vorbeau despre o problemă tehnică a vehiculului cu care aceștia se deplasau. Ancheta nu a fost încă finalizată, dar n-am auzit pe nimeni care să pună la îndoială acele relatări. Anecdotica legată de înzestrarea sub standard a armatei României face ca astfel de concluzii rapide să fie aproape inevitabile.

În același timp, sub presiunile ad­mi­nis­trației Trump, România încearcă să își respecte angajamentul de a cheltui două procente din PIB pentru armată. Una dintre puținele țări din NATO care chiar fac eforturi în acest sens. Sigur, e­fort­urile românești sînt, ca mai toate întreprinderile guvernului de la București, șchioape, incoerente și total netransparente. Recenta retragere din CSAT a planului de înzestrare a armatei stă mărturie în acest sens. Nu mi-am propus însă să analizez nevoile militare ale României. Cred că e suficient să plec de la premisa că România are nevoie de armată, iar armata are nevoie de pregătire și de mijloace de luptă. Iar lucrurile astea costă. Niciodată puțin.

Aș vrea totuși să ne oprim asupra discuțiilor care au însoțit anunțul privind intenția de achiziționare a Patriot-urilor. Spre deosebire de toate celelalte luări de poziție privind apărarea (egale între ele, previzibile, lipsite de imaginație), aici s-a înregistrat o premieră. Pentru prima oară un deputat român și-a anunțat opoziția fermă față de o achiziție de acest fel. E vorba de Adrian Dohotaru, trimis în Parlament de alegătorii USR din Cluj. Dl Dohotaru și-a explicat dezacordul insistînd că, de-a lungul timpului, prin implicarea în teatre de operațiuni din Orientul Mijlociu sau Asia, România a cheltuit mult și ineficient în scopuri care nu au cine știe ce legătură cu interesele imediate ale contribuabilului român. Cele patru miliarde de dolari ce vor fi cheltuite pentru rachete sau o parte din procentul din PIB alocat armatei ar putea fi folosite, spune Dohotaru, pentru alte domenii. Și enumeră cîteva: „spitale și investiții în sănătate ca prevenție, educație și cercetare, cultură accesibilă, infrastructură feroviară îmbunătățită pentru a străbate țara în jumătate de zi, agricultură sustenabilă, spații publice și centre comunitare în cartiere, împăduriri și politici coerente de mediu, program de dezvoltare a stocului de locuințe publice“.

Dl Dohotaru vorbește despre o falsă prioritizare în alocarea banilor și, ulterior, explică faptul că și-a propus să reprezinte electoratul pacifist din România. Luările sale de poziție au provocat ceva vecin cu un val de ură. Am încercat să înțeleg de ce, iar singura explicație la care am reușit să ajung este, ca să citez raportul unui bancher britanic după o întîlnire cu diplomați români, „lipsa de sofisticare“ a dezbaterii publice autohtone. Deputatul USR are dreptate să se plîngă că nu există discuții serioase pe marginea felului în care sînt alocate bugetele publice, inclusiv cele destinate armatei. La fel cum are dreptate să se plîngă de lipsa unei analize oneste cu privire la investițiile (inclusiv de resurse umane) în teatre de luptă aflate la mii de kilometri distanță. Nu sînt convins că asta ar schimba în vreun fel decizii viitoare pe subiecte identice, dar cred că întotdeauna e de preferat ca astfel de hotărîri, cu impact major, să fie sprijinite de un public informat. Nu numai în legătură cu costurile, ci și cu justificarea filozofică, dacă vreți, a unor astfel de întreprinderi.

Apoi, faptul că e cineva care se opune sau critică o achiziție de armament este o chestiune banală în toate democrațiile consolidate. Cine vrea să verifice asta poate căuta detalii în presa britanică despre discuțiile privind următoarea generație de submarine nucleare Trident. Ar trebui să fie și în România, fără ca asta să însemne că participanții la dezbatere urmăresc să lase țara fără apărare în vecinătatea unei Rusii impredictibile și agresive.

Pe de altă parte, felul în care deputatul USR și-a formulat intervențiile publice nu l-a ajutat teribil de mult. Un soi de radicalism gratuit, insuficient explicat și cam prea timpuriu. Probabil mult mai util i-ar fi fost lui Adrian Dohotaru și partidului său să pună pe agendă o discuție despre așa-numitul offset care însoțește de obicei achiziții precum cea a rachetelor Patriot. Asta înseamnă, pe scurt, un angajament al companiei care livrează produsele că va face investiții în țara care cumpără. Nu neapărat legate de produsul propriu-zis, ci orice stă în competențele ei, astfel încît o parte din banii transferați de la bugetul statului respectiv să se întoarcă în economia locală. Nici USR (care s-a delimitat pe mai multe voci de propriul deputat) și nici dl Dohotaru n-au zis nimic despre acest subiect. Altfel spus, achiziția aceea va avea loc, indiferent dacă un deputat se opune sau nu. Ceea ce se poate face este să se discute despre condițiile ei. Însă asta e o chestiune de strategie politică și cred că USR are de unde să ia sfaturi.

Intervenția publică a lui Adrian Dohotaru e importantă din alt punct de vedere: ea marchează clar, fără echivoc, dispariția consensului legat de raportarea României la propriile nevoi de apărare. Pune pe agendă direcții noi, întrebări evitate pînă acum și teme lăsate multă vreme în plan secundar. Dezbaterea de-abia începe. Curentul de gîndire căruia dl Dohotaru îi este reprezentant e încă subevaluat și aproape deloc înțeles. Ignorarea lui nu ajută pe nimeni. Cu atît mai puțin respingerea fără rezerve. E aici și nu va dispărea foarte curînd.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.