Pandemia care ne obligă la reflecţie: ce lecţie pentru umanitate?

Publicat în Dilema Veche nr. 839 din 19 - 25 martie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Dacă ONU, sau alte organizaţii internaţionale, sau un grup de lideri ar fi propus în acest an 2020 o „pauză“ generală de două luni în aproape toate domeniile de activitate, pentru o reflecţie comună aprofundată legată de viitorul omenirii, iniţiativa ar fi fost considerată ca venind din gura unor nebuni. COVID-19 a reuşit să stopeze pentru un timp scurt o maşină lansată într-un ritm din ce în ce mai accelerat spre o prăpastie. Este vorba de modelul nostru de viaţă globalizat pe care mulţi specialişti nu-l consideră capabil să dureze mai mult de o sută de ani.

Dacă tot a reuşit epidemia de COVID-19 să pună în carantină principalele puteri economice ale lumii, acest timp ar merita investit cu folos. Există deja numeroase apeluri în acest sens. Ele sună cam aşa: să ne gîndim în aceste zile şi în aceste săptămîni cum să facem ca după eradicarea virusului să începem să trăim altfel.

În Franţa, preşedintele Emmanuel Macron a făcut, în cadrul unei alocuţiuni televizate, declaraţii în ruptură radicală cu viziunea sa economică de pînă acum. Există domenii, a spus el, pe care nu trebuie să le lăsăm în malaxorul competiţiei şi al economiei de piaţă. Sănătatea şi corolarul ei, alimentaţia, sînt două dintre ele. Ar fi o „nebunie“ ca statul să renunţe la control în aceste două privinţe sau să permită ca ele să fie gestionate de alte ţări sau de firme private. El se referea cu siguranţă, printre altele, la faptul că industria farmaceutică europeană depinde în mare măsură, în prezent, de China, unde sînt produse între 80 şi 85% din substanţele intrînd în compoziţia medicamentelor utilizate pe vechiul continent. Într-o manieră solemnă, apreciată de majoritatea francezilor şi a mediilor de informare, şeful statului francez a mai vorbit despre necesitatea unei „deglobalizări“. Epidemia pune în plină lumină faliile „actualului model de dezvoltare“, a subliniat Emmanuel Macron. Mai mult ca sigur că şi în numele acestei convingeri el a propus o reuniune de urgenţă a grupului G7, sub forma unei videoconferinţe.

Gesturi fără precedent vin şi din Germania, unde cancelara Angela Merkel pare să fi abandonat total unele principii de gestiune strictă. Statul deschide o linie de credite de 550 de miliarde de euro pentru a-şi sprijini întreprinderile, ceea ce în ochii experţilor apare ca o măsură fără precedent de la al Doilea Război Mondial încoace, cînd americanii au investit masiv în reconstrucţia economiei germane. S-a terminat deci cu dogma deficitului bugetar zero, ceea ce pentru comentatorii avizaţi înseamnă un viraj doctrinal radical la Berlin.

Virusul cu numele de cod COVID-19 ne mai obligă însă şi la alte reflecţii, de natură oarecum filozofică. Maxime Tandonnet, istoric, eseist şi înalt funcţionar francez, scrie următoarele în Le Figaro: „Coronavirusul este, de asemenea, o imensă lecţie de modestie pentru omul modern convins că poate fi stăpîn pe natură şi pe propriul destin. Această criză planetară demonstrează că istoria, în pofida rapidelor progrese tehnologice, rămîne în cel mai înalt grad incontrolabilă“.

Ar merita poate să publicăm o antologie cu astfel de analize grave şi interesante formulate în ultimele două săptămîni, de cînd a devenit clar că Europa este noul epicentru al epidemiei. Lumea noastră rămîne fragilă… Tot ce am construit se poate prăbuşi ca un castel de cărţi de joc… Riscăm şi noi, cetăţenii secolului al XXI-lea din ţările dezvoltate, ca şi generaţiile care au cunoscut cele două războaie mondiale sau alte drame majore de pe planetă, să devenim prizonierii unor dezastre ireversibile… Aş spune că în prezent plouă în spaţiul mediatic cu astfel de concluzii, şi ar fi efectiv dureros ca, după extincţia virusului, omenirea să-şi reia stilul de viaţă de dinaintea epidemiei, ca şi cum nimic nu s-ar fi întîmplat.

În Europa, timp de multe decenii conceptul de naţiune a fost supus tuturor criticilor şi considerat uneori sursa tuturor dezastrelor. Acum, însă, acest termen îşi recapătă brusc titlul de nobleţe. În faţa expansiunii virusului, naţiunea şi-a redobîndit calitatea de spaţiu protector. Oamenii s-au repliat în apartamentele lor şi în spatele unor frontiere reactivate, dar nu oricum, ci motivaţi de un elan de solidaritate pe care numai ideea de familie şi de naţiune îl pot insufla. Italienii, cînd îşi dau „întîlnire“ în balcoane și cîntă împreună în cursul după-amiezii, reamintesc de fapt că apartenenţa la o naţiune este o sursă de energie şi de speranţă. Sintagme precum „Spaţiul Schengen“ sau „societate deschisă“, sau „liberă circulaţie“ şi-au pierdut brusc din magia de altădată. În momente dificile, cum este cazul acum, frontiera, suveranitatea şi naţiunea formează un trio benefic. El mai are ceva de spus, deşi era pus la naftalină, şi merită să-i ascultăm argumentele.

În acest context de pandemie, arăta un editorialist în publicaţia umoristică Charlie Hebdo, în ciuda marelui număr de victime şi al haosului economic planetar, merită să vedem şi „partea plină a paharului“. De exemplu, faptul că deasupra unor vaste regiuni din China a dispărut norul toxic. Dacă am putea consulta cu un stetoscop plămînii planetei, am observa că, în ciuda coronavirusului, Terra respiră mai bine decît cu trei luni în urmă. Iată altă lecţie teribilă, conţinînd o dilemă tulburătoare. A fost nevoie ca mii de plămîni umani să se sufoce cangrenaţi de COVID-19 pentru ca plămînii planetei să se poată umple cu ceva mai mult oxigen. Oare omul este condamnat să devină un idiot planetar total, incapabil să asigure şi sănătatea planetei cînd îi merge lui bine?

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.