Pînă la urmă, Ungaria a adoptat controversatele modificări ale legii educației care pun în pericol existența Universității Central Europene (CEU). Asta, în ciuda manifestațiilor de protest care au adunat zeci de mii de oameni la Budapesta și în ciuda numeroaselor scrisori și avertismente primite din partea comunității academice internaționale: Academia de Științe de la Budapesta, organizații civice, mii de profesori americani și europeni, printre care 17 laureați ai premiului Nobel. Solidaritatea din jurul acestui reper al vieții academice și al democrației a contat mai puțin decît „programul“ naționalist și antieuropean al premierului Viktor Orbán.

Era nevoie, într-adevăr, de unele ajustări ale legii învățămîntului: în Ungaria au apărut în ultimul deceniu numeroase instituții de învățămînt superior care furnizează servicii educaționale de o calitate cel puțin îndoielnică. Însă modificările legislative adoptate nu aduc, așa cum afirmă inițiatorii, mai multă transparență, mai multă ordine în mediul universitar, și nici nu rezolvă problema diplomelor fără valoare, ci sînt croite parcă pentru a închide CEU, care e una dintre universitățile europene de top. De altfel, CEU este singura victimă sigură a acestei legi. Noua lege obligă universitățile străine active pe teritoriul Ungariei să dețină un campus (și) în țara de origine, să se acrediteze în Ungaria pe baza unui acord interministerial bilateral și, în fine, profesorii non-europeni ai universității trebuie să obțină permise de muncă în Ungaria. Legea complică foarte tare existența CEU pentru că universitatea nu are un sediu în statul american New York, pentru că în SUA nu există vreun Minister al Educației sau altă instituție similară care să solicite acreditarea în Ungaria în numele universității și, în fine, pentru că mulți dintre profesorii CEU nu sînt rezidenți în Uniunea Europeană. Schimbarea legislativă nu îi afectează pe studenții deja înscriși, dar face practic imposibilă continuarea activității CEU în Ungaria.

Universitatea Central Europeană a fost creată în 1992 de George Soros. Finanțistul și filantropul american de origine maghiară a vrut să promoveze astfel democrația și liberalismul într-o zonă a Europei care tocmai ieșise din dictatura comunistă. CEU atrage anual 1400 de studenți, majoritatea beneficiază de burse de studii. E un loc de întîlnire pentru studenți din țări trecute prin conflicte sîngeroase și printr-o tranziție democratică anevoioasă. Și a devenit un centru de excelență pentru studiul științelor umaniste.

CEU are mulți prieteni, dar și-a făcut, în timp, și mulți adversari. Iată cîteva mostre ale discursului conservator care stă la baza noii legi care suspendă autonomia universitară: primarul orașului Debrecen, Lajos Kósa, vede în CEU o „universitate-fantomă“. Maria Schmidt, directorul muzeului „Casa terorii“ – un „avanpost al lui Soros în Ungaria“. Iar fostul ministru al Educației Péter Harrach spune că profesorii de acolo ar fi „ofițeri ai unei armate de ocupație“.

George Soros e, într-un fel, dușmanul ideal: e un om de afaceri de succes, e american, e evreu, e liberal și capitalist – nu e nici o întîmplare că a devenit o țintă pentru guvernul conservator, populist și eurosceptic de la Budapesta. Ironic și paradoxal e doar faptul că Orbán a fost el însuși student la CEU.

În ultima vreme s-au multiplicat atacurile la adresa autonomiei universitare și a libertății academice. Universitatea Europeană din Sankt Petersburg a pierdut avizul de funcționare. În Turcia, mai multe universități private străine au fost închise. Iar în România, fostul premier Victor Ponta declara, în urmă cu doar cîteva săptămîni, că își dorește o lege privind universitățile străine după „modelul“ maghiar. A afirmat-o fără menajamente: „inițiativa legislativă a vecinilor noștri e foarte bună și corectă“.

De fapt, legea împotriva CEU ar trebui să fie un semnal pentru Europa, pentru statele autentic europene. Căci etnicizarea sistemului universitar, precum și renunțarea la autonomie pun în pericol nu doar o universitate, ci însăși ideea de universitate. Eventuala închidere a CEU ar fi o înfrîngere nu doar pentru George Soros, ci pentru Europa însăși. Dar ce se (mai) poate face de la Bruxelles, ce (mai) pot face liderii politici din țările europene, cînd Ungaria însăși pare că vrea să se îndepărteze de Europa?