Marile pariuri ale primăverii 2016

Publicat în Dilema Veche nr. 626 din 18-24 februarie 2016
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Vine primăvara şi Europa s-ar putea confrunta din nou cu o criză a refugiaţilor. Cît de gravă? Nimeni nu poate şti cu certitudine. Sezonul rece, care ar fi trebuit să însemne un spaţiu de respiro şi de reorganizare, e pe sfîrşite şi sînt puţine semne că în această scurtă perioadă s-au produs schimbări majore.

Totuşi, pot fi notate cîteva lucruri. Mai întîi, acordul UE-Turcia, prin care Ankara se angajează să-i fixeze pe refugiaţi pe teritoriul turc, inclusiv prin acordarea dreptului la muncă şi primirea copiilor în şcoli – ceea ce, pînă de curînd, nu se întîmpla.

Ar veni apoi implicarea Alianţei Nord-Atlantice în securizarea frontierei maritime de la Marea Egee, în încercarea de a reduce presiunea existentă acum asupra insulelor greceşti. Aceasta, în paralel cu darea în folosinţă a punctelor de primire (hot-spots) de pe teritoriul grec. Atena a întîrziat mult cu înfiinţarea acestor puncte, dar a promis, pe ultima sută de metri, că se va pune la punct. Asta, după ameninţarea Consiliului cum că va fi suspendată din Spaţiul Schengen dacă nu demonstrează progrese vizibile în următoarele trei luni.

Nu în cele din urmă, Bruxelles-ul şi Berlinul au susţinut puternic în ultimele luni întărirea frontierei terestre dintre Grecia şi Macedonia. Cu zidul construit de Ungaria, cu şirul de controale la frontieră de pe ruta Slovenia-Austria-Germania, se speră ca „Ruta Balcanică“ să fie cel puţin obturată vizibil, dacă nu blocată cu totul. Multe depind de reuşita acestei încercări. Noi blocaje la frontiere, generate de fluxuri masive de refugiaţi, vor aduce pierderi financiare considerabile, mai ales în sectoare precum transportul, comerţul, turismul.

Dar sînt mai ales costurile politice. Din moment ce „soluţia europeană“ va eşua, aceasta va da avînt soluţiilor suveraniste – reintroducerea controalelor la frontierele interne ale Uniunii şi refuzul altor forme de cooperare europeană în domeniu, cum ar fi corpul comun de pază a graniţelor sau relocarea refugiaţilor.

Un eşec va putea însemna şi o lovitură politică de proporţii pentru cancelara Angela Merkel. O problemă cu bătaie lungă. Un viitor mandat al Angelei Merkel, din 2017, depinde de felul în care va face faţă crizei în acest an.

Este adevărat că în Germania nu există o presiune din partea partidelor antisistem precum în Franţa, de exemplu. Angela Merkel ar putea fi înlocuită, eventual, tot de cineva din zona partidelor tradiţionale. Dar e greu de crezut că nou-venitul (sau nou-venita) se va bucura de aceeaşi influenţă la nivel european. Pur şi simplu, Uniunea şi-ar pierde, cel puţin pentru o vreme, personalitatea care a mizat cel mai mult pe coeziunea europeană şi a fost piesa centrală în privinţa menţinerii sancţiunilor împotriva Rusiei. Oricum, Angela Merkel se vede azi mai izolată ca oricînd, după ce premierul francez Manuel Valls a declarat că respinge mecanismul permanent de relocare. Cu alte cuvinte, Germania nu are decît să rezolve problema acum, de o permanentizare nici nu poate fi vorba.

Marea întrebare este dacă măsurile lua­te în ultimele luni chiar vor ţine. Turcia, deocamdată, dă semne că nu poate sau nu vrea să controleze fluxul de refugiaţi. Numai în luna ianuarie, peste 65.000 au ajuns pe insulele greceşti. În acest timp, nervozitatea la Ankara creşte şi declaraţiile preşedintelui Erdogan sînt tot mai dure, pe măsură ce ţara sa pare a pierde cu totul de sub control ostilităţile din Siria. Poziţia lui Al-Assad, pe care turcii îl vor jos cu orice preţ, se consolidează ca urmare a ajutorului militar dat de Rusia. Iar atacurile asupra poziţiilor kurde sînt criticate chiar de către partenerii Turciei din NATO. În aceste condiţii, Erdogan poate fi imprevizibil. Mai mult, intensificarea bombardamentelor ruseşti asupra rebelilor de pe Frontul de Nord creşte numărul de refugiaţi care caută o scăpare în Turcia şi, de acolo, poate chiar în Europa.

Rusia pare a deţine în acest moment controlul strategic asupra fluxurilor de refugiaţi. Iar dacă Moscova îşi va aduce aminte şi de conflictul îngheţat din Ucraina şi va declanşa un atac masiv în zona de est sau în sud, pe linia Odessa-Tiraspol, atunci Europa se va pomeni cu o nouă criză a refugiaţilor. Consecinţele? Mai bine să nu ne gîndim.

Şi mai există un risc: acela al izolării Greciei. Pariul Berlinului şi Bruxelles-ului vizează mai cu seamă frontiera terestră greco-mecedoneană, mai uşor de apărat în comparaţie cu frontiera insulară a Greciei. (Iar aici, Macedonia a văzut o bună oportunitate de a coopera pentru a-şi demonstra ataşamentul european.)

Dacă Turcia nu-şi face temele, Grecia se trezeşte sufocată de refugiaţi, care cu greu se vor mai putea scurge de acum spre Balcanii de Vest şi de acolo spre Germania. Presiunea va deveni enormă pentru Grecia, care şi aşa se confruntă cu uriaşe probleme financiare şi cu un şomaj de 25%. Sub presiunea finanţatorilor şi „uitaţi“ pe linia frontului în criza refugiaţilor, grecii ar putea resimţi un puternic sentiment de abandon, cu consecinţe greu de estimat.

Ne aşteaptă, aşadar, o primăvară a riscurilor. Şi cine ştie dacă nu cumva viitorul Europei se va juca în Balcani, pe frontiera dintre Grecia şi Macedonia!

Ovidiu Nahoi este realizator de programe la RFI România și TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Scene horror în centrul Londrei. Mai mulți cai plini de sânge și-au aruncat călăreții și au lovit mașini și oameni VIDEO
Cinci cai ai Household Cavalry au rămas liberi în centrul Londrei după ce și-au aruncat călăreții militari în timpul exercițiului de miercuri dimineață, potrivit Daily Mail Online.
image
8 obiceiuri care te fac să îmbătrânești mai repede. Ai putea trăi cu 20 de ani mai mult
Experții în longevitate avertizează asupra comportamentelor care provoacă „daune celulare”. Chiar dacă nu putem încetini timpul, îi putem încetini efectele asupra noastră, potrivit experților. Cheia este să facem alegeri mai sănătoase și să ne dezicem de câteva obiceiuri.
image
Amănuntul care l-a scăpat de nouă ani de puşcărie pe un şofer fără permis, care a ucis trei femei
Un şofer iresponsabil, care a comis un grav accident rutier în apropiere de oraşul Târgu Neamţ, a fost aspru condamnat în primă instanţă, dar magistraţii de la instanţa superioară au decis altceva.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.