Macron şi „riscul“ pentru democraţie

Publicat în Dilema Veche nr. 695 din 15-21 iunie 2017
Macron şi „riscul“ pentru democraţie jpeg

Nu știu ce alt președinte și-ar putea dori mai mult: la început de mandat, Emmanuel Macron se bucură nu doar de o imensă popularitate în rîndul cetățenilor, de simpatia liderilor mondiali, ci și, în curînd, de o majoritate confortabilă, poate chiar absolută, în Adunarea Națională.

Corul optimiștilor e însă tulburat și de strigăte disperate. Se vorbește tot mai apăsat de un risc pentru democrație dacă, la turul doi al alegerilor legislative, La République en Marche va obține, așa cum se estimează, majoritatea absolută.

Pe de o parte, aceste acuze vin dinspre partidele perdante, dinspre cei care sînt măturați din prim planul scenei politice. Apoi, foștii demnitari care riscă acum să-și piardă mandatele și pozițiile de influență încearcă să-și mobilizeze susținătorii. E, evident, mult oportunism, ca să nu spun ipocrizie, în aceste diatribe. Căci, atunci cînd socialiștii aveau controlul absolut al Parlamentului, nu i-am auzit să se plîngă de vreun risc la adresa democrației din cauză că opoziția era slab reprezentată. Dimpotrivă: cînd s-au aflat în poziții de forță, și socialiștii lui Hollande, și liderii UMP ai lui Sarkozy au cerut mai multă putere. Nu în ultimul rînd, trebuie să remarcăm și cine sînt cei care vorbesc, astăzi, despre cum e amenințată democrația din Franța: nu cumva sînt tocmai reprezentanții unor partide sau mișcări profund nedemocratice, cum ar fi Front National sau La France Insoumise? Nu cumva ei înșiși reprezintă un risc pentru democrație dacă ar obține mandate?

Rata mare de absenteism la aceste alegeri (51%) e, într-un fel, și un eșec al opoziției, un semn al derivei în care se află partidele clasice. Perdanții alegerilor prezidențiale aproape că s-au demobilizat ei înșiși. Defetismul din tabăra socialiștilor și panica republicanilor nu au încurajat electoratul. Iar strigătele la luptă ale învinsei Le Pen au fost neconvingătoare. Modificarea calendarului electoral, în 2002, și introducerea „cincinalului“ prezidențial au generat, și ele, o demobilizare a electoratului la scrutinul pentru Adunarea Națională. De vreme ce aceste alegeri sînt programate după prezidențiale, deci după ce alegătorilor li s-a cerut deja să formuleze o opțiune, e cumva firesc ca apetitul de vot să mai scadă. Partidul care a dat președintele a fost de fiecare dată în avantaj. Și aici e ușor de răspuns de ce: într-un regim semiprezidențial cum e cel francez, e firesc ca oamenii să-i ofere președintelui și instrumentele unei guvernări eficiente. Poți deci spera din partea alegătorilor lui Macron să susțină mișcarea și la legislative, dar nu te poți aștepta de la electoratul „frontist“ al lui Le Pen sau „nesupus“ al lui Melenchon să voteze cu liberalii de pe listele partidului prezidențial.

Pe de altă parte, da, au dreptate și cei care urmăresc neîncrezători sau poate chiar temători ascensiunea lui Emmanuel Macron și a mișcării pe care a lansat-o. Căci intențiile președintelui și ale premierului Édouard Philippe sînt încă neclare. Președintele social-liberal, pro-european și, pînă una-alta, pro-atlantist vrea să reformeze economia și societatea franceză și să relanseze proiectul european. Dar va reuși el acolo unde socialiștii au eșuat? Va reuși să îndrepte inechitățile generate de politicile lui Hollande? Să tempereze cifrele șomajului fără să pună presiune pe finanțele statului? Să garanteze siguranța cetățenilor fără să le suspende drepturile și libertățile? Să restabilească încrederea francezilor în Uniunea Europeană fără să erodeze principiul solidarității? Sînt dileme fundamentale la care aleșii vor trebui să găsească răspunsuri. Mulți dintre ei sînt noi în politică. Sînt entuziasmați și, poate, competenți (vin din mediul de afaceri, din zona academică, din organizații non-guvernamentale), dar nu au experiență în funcții. Dacă pragmatismul și eficiența sînt cuvintele de ordine, probabil că sînt oamenii potriviți. Dar oare e de ajuns ca să faci politică?

Foto: adevarul.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.