Indianul de oţel

Publicat în Dilema Veche nr. 484 din 23-29 mai 2013
Indianul de oţel jpeg

Calcutta, 1970. Vînzoleala din cartierul de lîngă Park Street este ameţitoare. Zona nu e deloc săracă. Funcţionează alături, într-o prietenoasă şi sofisticată devălmăşie, magazine mici şi elegante, cafenele şic, terase umbroase. E 6 dimineaţa. Cu toate astea, greu găseşti cîte un loc liber în cafenele. Cei mai veseli, gălăgioşi şi expansivi clienţi sînt băieţii de la Colegiul Catolic „St. Xavier“. Au 17 ani, provin în general din familii înstărite. Nu prea au griji, cu o excepţie. De fapt, excepţia tocmai a apărut, parcă de nicăieri, lîngă masă. Este părintele Jurice, dirigintele. „La şcoală… lăsaţi cafelele… hai mai repede… în clasă… e deja 6 fără cinci...“ Intră fără mare chef în sala care nu era goală. Singur, la pupitrul său stă Lakshmi. Nici unul dintre colegi nu se miră. Familia lui nu este dintre cele mai bogate. Vine din Rajasthan, o zonă săracă din nord. Oamenii de acolo sînt harnici şi ambiţioşi. Lakshmi s-a trezit de la 5, a mers o oră cu autobuzul. După şcoală, la 12, îl aşteaptă taică-su la atelierul familiei. Zilnic face ucenicie, pregătindu-se să preia afacerea cînd va veni vremea. Topesc fier vechi, nimic spectaculos. Pe la 6 seara, trebuie să se apuce de învăţat pentru a doua zi. Oftează. Între timp, părintele Jurice începe lecţia de latină. Lakshmi scoate un creion şi începe să copieze tacticos ce scria profesorul pe tablă.

43 de ani mai tîrziu, Lakshmi Mittal intră în Palatul Victoria din Bucureşti. Are o întîlnire cu Victor Ponta, premierul României. Doreşte să pună la punct un plan care să salveze combinatul siderurgic din Galaţi. Are de negociat. Asta a făcut ani şi ani de zile, în toate colţurile lumii. A negociat.

Din India a plecat înainte de a împlini 25 de ani. A ajuns în Indonezia. Tot o topitorie de fier vechi, ca şi acasă. Apoi, a început să aplice tehnologia minereului redus direct, ceea ce i-a adus un avantaj faţă de concurenţi. După ce a cumpărat cîteva combinate siderurgice de stat, aflate în pragul falimentului, în Trinidad Tobago şi Mexic, a făcut marele salt: a achiziţionat patru oţelării nord-americane. Cînd puternicul sindicat yankeu l-a ameninţat cu greva, şantajîndu-l cu nerespectarea contractelor încheiate cu industria auto, Mittal a ameninţat cu mutarea producţiei la ISPAT Mexicana. Greva s-a încheiat rapid. Atunci, şi-a dat seama ce şansă îi oferă globalizarea. Are o adevărată obsesie pentru găsirea celor mai ieftini furnizori de minereu şi materii prime, pe plan mondial. Şi-a dat repede seama că, în cazul în care se va păstra fragmentarea naţională a industriei oţelului, furnizorii şi clienţii îi vor juca după bunul plac. Aşa că a început să cumpere, să cumpere, să cumpere. Specialitatea casei: combinate „tip SIDEX“ din Canada, Irlanda, Kazahstan, Algeria, România. Adică, în fosta proprietate a statului, cu management slab şi dezinteresat de reducerea costurilor. Treptat, ISPAT a devenit campion mondial la eficienţă, în industria siderurgică, pe plan mondial. Cumva logic, a urmat preluarea gigantului francez Arcelor. Bătălia a fost cruntă. Concurenţi i-au fost ruşii. Pînă la urmă, a reuşit să îi convingă pe acţionarii semnificativi să îi vîndă lui acţiunile. De atunci, este numărul 1 mondial, sub noul nume Arcelor-Mittal. A reuşit în ceea ce şi-a propus: să fie o forţă globală care să nu poată fi ignorată nici de furnizori, nici de clienţi, în nici o parte a lumii. În plus, combinatele sale contribuie semnificativ la prosperitatea (sau măcar la supravieţuirea) regiunilor în care se află. De aceea, nici un guvern cu care are de-a face nu are cum să îl ignore.

De curînd, la Bucureşti, a amintit un fapt simplu: nu poţi produce oţel la preţ competitiv, utilizînd curent electric provenit din centrale eoliene. Este mult prea scump. De aceea, ar fi nevoie de oarecare conversaţii la Bruxelles şi rostirea apăsată a unor interese ţinînd de dezvoltarea industrială a unor regiuni.

Mi se pare nostim: a venit omul tocmai din India (via Londra, e drept), să reamintească Bruxelles-ului că Uniunea Europeană de azi a pornit de la o Uniune a Cărbunelui şi Oţelului, şi nu de la una a Vîntului şi Agroturismului.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.