Furtună într-o ceașcă de cafea?

Publicat în Dilema Veche nr. 756 din 16-22 august 2018
Furtună într o ceașcă de cafea? jpeg

„Dacă aveți dolari, euro sau aur la saltea, mergeți la bancă să-i schimbați pe lire! E o luptă națională.“ Așa sună îndemnul – era să zic porunca – pe care președintele Recep Tayyip Erdogan l-a adresat conaționalilor săi vinerea trecută, pe cînd criza monedei naționale turcești nu ajunsese încă la cote critice. Luni, lira turcească avea să atingă cel mai scăzut nivel raportat la euro din ultimii 13 ani. Declinul a început însă încă din luna ianuarie. De la începutul anului și pînă acum, lira turcească a pierdut aproape 40% din valoare. Asta, în vreme ce economia țării e în expansiune. Cum s-a ajuns aici?

Pe de o parte, e vorba de probleme structurale ale economiei turce: inflația a crescut vertiginos, diminuînd puterea de cumpărare a familiilor. Multe companii s-au îndatorat, masiv, în dolari, ceea ce le fragilizează în cazul unor fluctuații (iar dolarul crește, pe fondul revigorării economice a Americii). În plus, economia, în ansamblu, e deficitară și depinde de investiții străine. Or, investitorii au tot mai puțină încredere în economia turcă. Din cauza evoluțiilor politice și a involuției democrației. Dar și pentru că s-au deschis noi piețe, noi oportunități mai atractive. Lipsa de încredere în lira turcească, prin efectul bulgărelui de zăpadă, scade încă și mai mult apetența investitorilor. Ar mai fi de adăuugat aici și relațiile tensionate cu Statele Unite ale Americii și cu Occidentul, în general. O majorare a taxelor pe importul de oțel și aluminiu din Turcia decisă de Washington strînge și mai mult robinetul cu dolari.

Cît despre președintele Erdogan, acesta spune, pe de o parte, că toată această criză ar fi inventată, fără un fundament real, și alimentată în mod artificial. E, după cum a spus, ca „o furtună într-o ceașcă de cafea“. Ea ar fi generată de un complot internațional îndreptat direct înspre țara sa. SUA și alte state occidentale ar purta un război împotriva Turciei, iar dolarul, euro și aurul ar fi „gloanțele, obuzele și rachetele“ acestui război economic. Relaţiile Turciei cu Statele Unite au escaladat în urma deciziei Ankarei de a aresta mai mulţi cetăţeni americani – printre altele, ca represalii pentru refuzul Washington-ului de a-l expulza în Turcia pe predicatorul Fethullah Gülen, considerat de Erdogan ca principalul vinovat pentru tentativa de puci de anul trecut. Și relațiile cu Germania au ajuns într-un punct critic. Cancelarul german Angela Merkel i-a solicitat în repetate rînduri președintelui turc să elibereze mai mulți jurnaliști, cetățeni germani, critici ai regimului de la Ankara.

Într-un singur punct are dreptate președintele Erdogan atunci cînd acuză SUA și Occidentul: escaladarea relațiilor va restrînge opțiunile Turciei și o va obliga să se îndrepte spre Rusia.

„Într-un moment în care Răul continuă să bîntuie prin lume, acțiunile unilaterale ale aliaților noștri de zeci de ani, adică ale Statelor Unite ale Americii, împotriva Turciei nu fac decît să submineze interesele și securitatea Americii. Înainte de a fi prea tîrziu, Washington-ul trebuie să renunțe la ideea greșită că relația noastră poate fi asimetrică și să se înțeleagă faptul că Turcia are alternative. Dacă nu va reveni asupra acestui tip de unilateralism și asupra lipsei de respect în ceea ce ne privește, vom fi nevoiți să ne căutăm alți prieteni și aliați“ – a transmis Erdogan într-o scrisoare publicată și de New York Times. Are dreptate să denunțe unilateralismul american, un efect direct al „doctrinei“ Trump, însă uită sau nu vrea să pomenească de schimbarea de direcție în politica externă a Turciei. Care a început deja, încă dinaintea crizei de acum, să-și caute „alți prieteni și aliați“, printre care Rusia.

Stat membru al NATO, partener strategic al SUA, Turcia ar avea nevoie mai mult decît oricînd de sprijin extern. Deo-camdată, guvernul încearcă să rezolve criza monedei cu forțe proprii. Banca Centrală turcă a anunțat luni o serie de măsuri. Printre altele, Banca Centrală a asigurat că va oferi băncilor lichiditățile necesare pentru tranzacții precum și reducerea rezervelor minime obligatorii. În plus, Turcia va acționa împotriva comentariilor negative cu privire la prăbușirea economiei în rețelele sociale. Ministerul de Interne a identificat în jur de 400 de conturi unde au apărut comentarii provocatoare sau alarmiste despre devalorizarea monedei naționale. Banii suplimentari înseamnă o gură de oxigen, dar e cam puțin pentru un organism aflat în colaps. Iar cenzura nu poate salva o economie. Ce mai rămîne de făcut?

A solicita ajutor extern, din partea aliaților tradiționali, ar presupune din partea președintelui Erdogan o flexibilitate și o deschidere spre negociere – în joc vor fi, probabil, inclusiv restabilirea democrației. Ar mai fi, bineînțeles, varianta unui împrumut de la instituții bancare internaționale, dar Erdogan nu poate juca în același timp cartea suveranității și împrumuta bani de la FMI. E puțin probabil ca Rusia să poată contribui în vreun fel la însănătoșirea economiei turcești. Și atunci, cine plătește datoriile acumulate? Ar mai rămîne, poate, o speranță în Allah. Deși un deficit de peste 40% din PIB e mult, chiar și pentru Atotputernicul…

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.