Ficţiuni politice de vară (2): Revenirea în ţară a diasporei

Publicat în Dilema Veche nr. 853 din 13 - 19 august 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Revenirea masivă în ţară a diasporei, în 2035, a fost imediat inclusă în manualele şcolare sub titlul „Revoluţia de catifea a României”. Dar mulţi editorialişti români şi străini au analizat fenomenul sub titluri mai ditirambice, de genul „România, marele salt civilizaţional” sau „România, în sfîrşit întregită” sau „Anul în care a renăscut România”.  

Fiecare dintre aceste titluri a captat cîte ceva esenţial din ceea ce s-a întîmplat în acea lună august 2035 cînd în jur de patru milioane de români s-au întors definitiv în ţara lor. Mediile de informare europene şi internaţionale au difuzat atunci, timp de cîteva săptămîni, imagini tulburătoare cu şiruri nesfîrşite de maşini şi microbuze pline cu români plecaţi spre ţara lor dintr-un elan aproape iraţional. Toate acele imagini şi reportaje au rămas antologice ca intensitate emoţională: porniţi din Marea Britanie, din Spania, din Germania, din Franţa, din Italia, din Grecia, din cîteva ţări nordice, românii parcurgeau Europa spre o destinaţie unică, propria lor ţară, de unde fuseseră obligaţi să plece din cauza corupţiei şi a lipsei de oportunităţi economice.

Unul dintre cele mai tulburătoare filme documentare a fost realizat atunci de Steven Spielberg. În ciuda vîrstei sale înaintate, 89 de ani, celebrul regizor american nu a vrut să rateze ocazia de a capta un eveniment politic şi socio-cultural atît de complex şi neaşteptat precum întoarcerea în ţară a românilor în vara anului 2035. Aplaudaţi de milioane de europeni aflaţi în vacanţă, încurajaţi prin milioane de mesaje trimise pe reţelele de socializare, avînd sprijinul Uniunii Europene şi al multor instituţii internaţionale precum Organizaţia Naţiunilor Unite, românii din diaspora au demonstrat atunci că fenomenul de fărîmiţare a naţiunilor şi de topire a identităţilor într-o globalizare strict comercială nu era ireversibil.

Sigur, întoarcerea a fost posibilă pentru că, în mai 2035, Partidul Diasporei cîştigase în mod detaşat, fără drept de apel, atît alegerile prezidenţiale, cît şi cele legislative. O victorie totală care a oprit în ultimul moment procedura de excludere a României din Uniunea Europeană pe motivul că liderii ei perindaţi timp de 40 de ani la putere reuşiseră să videze de conţinut toate structurile democratice. Uniunea Europeană a finanţat atunci, pentru a combate uriaşul dezechilibru demografic şi economic dintre Vest şi Est, programul numit „Întoarcerea dă sens plecării”. Bruxelles-ul a plătit, de exemplu, timp de cinci ani salariile celor cincisprezece mii de medici români reveniţi în ţara lor.

Poetul Miliţă Sterian, devenit preşedinte, avusese de asemenea iniţiativa de a decreta o amnistie generală a tuturor corupţilor, cu condiţia de a părăsi posturile de conducere şi de a preciza, în scris, ce sume au dat sau au primit în mod ilegal în decursul anilor.

Operaţiunea #MeToo / Lista de preţuri a fost un succes depăşind toate aşteptările. Aproape toţi corupţii din România au colaborat indicînd cu sinceritate care au fost timp de ani şi ani tarifele lor pentru eliberarea unei adeverinţe, înregistrarea unui dosar, încadrarea cuiva într-un loc de muncă, acordarea unui carnet de condus maşina sau camionul, facilitarea drumului spre un mandat electoral etc., etc. Pe măsură ce Lista de preţuri creştea şi se completa a devenit evident că România dezvoltase un sistem structural insuportabil în materie de luare şi dare de mită, peşcheşuri şi „atenţii”, servicii reciproce şi combinaţii oculte, deturnări de fonduri şi exercitare de funcţii doar în numele intereselor personale.

Sociologii, psihologii, antropologii, filozofii şi jurnaliştii străini veniţi în număr foarte mare în România au încercat să înţeleagă un fenomen cu totul nou. Despre ura de sine, fenomen care s-a manifestat sub forme duse pînă la aberaţie la începutul secolului al XXI-lea în ţările occidentale, se scriseseră deja destul de multe analize. Dar nicăieri nu se observase încă un fenomen precum cel românesc, căruia specialiştii i-au dat numele de scîrba de sine. De fapt, datorită acestui sentiment de scîrbă de sine românii au putut începe o nouă pagină de istorie în 2035. Scîrbiţi de cum se comportaseră în diversele sfere ale puterii, ale deciziei, ale conducerii şi ale responsabilităţilor, sute de mii de oameni şi-au recunoscut atunci faptele, participînd la masiva operaţiune de pocăinţă #MeToo / Lista de preţuri. Evident, şi legea privind uitarea a favorizat acest elan. Preşedintele (şi poetul) Miliţă Sterian s-a inspirat în iniţiativele sale din istoria Greciei antice, din faptul că uneori cetăţile greceşti, după ce se băteau cu ferocitate între ele, decretau uitarea ca să poată colabora şi prospera din nou fără să perpetueze ura şi resentimentele.

Metoda a funcţionat perfect şi în România. Corupţii şi-au păstrat averile, dar au renunţat să mai mînuiască manetele maşinii economice, politice şi sociale. O schimbare generaţională fără precedent s-a produs prin preluarea manetelor de către oameni născuţi după 1989. Ceea ce observa, în toamna anului 2035, şi Haffington Post într-un articol intitulat „România: 90% din deputaţi şi toți membrii Guvernului au sub 40 de ani!“.

Impulsul dat de diaspora, prin exigenţele ei morale, acestei schimbări de paradigmă a fost spectaculos şi a contrazis majoritatea doctrinelor economice. Mulţi economişti, dintre care unii laureaţi ai premiului Nobel, au recunoscut că niciodată nu ţinuseră cont, în analizele lor prospective, de acel ingredient aparent minor numit starea sufletească a unei naţiuni. „Saltul civilizaţional al României” a avut ca termen de comparaţie doar un singur alt eveniment de pe glob: occidentalizarea în marş forţat a japonezilor, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea sub împăratul Meiji.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.