Europa de după alegerile germane

Publicat în Dilema Veche nr. 710 din 28 septembrie – 4 octombrie 2017
Europa de după alegerile germane jpeg

Sînt alegerile din Germania semnalul ultim înaintea unei refondări a Uniunii Europene, care ar urma să ducă la crearea unui bloc comunitar mai bine structurat și mai puternic?

● Da, pentru că alegerile din Germania reprezintă punctul terminus al unui adevărat maraton electoral de aproape zece luni de zile, cu adevărat decisiv pentru viitorul Uniunii. Să ne imaginăm numai ce s-ar fi întîmplat dacă, la începutul lunii decembrie 2016, în Austria ar fi fost ales președinte candidatul populist Norbert Hofer și nu ecologistul Alexander Van der Bellen. Sau să ne imaginăm ce-ar fi însemnat ca la alegerile legislative din Olanda, desfășurate în luna martie, Partidul Libertății al lui Geert Wilders să fi obținut un scor convingător, care să-l poată propulsa într-o coaliție de guvernare. Cum am fi discutat astăzi dacă Franța ar fi ales-o președintă pe Marine Le Pen? Dacă toate acestea s-ar fi întîmplat, atunci ar trebui să acceptăm și că Alternativa pentru Germania (AfD) ar fi obținut un scor semnificativ mai ridicat în alegerile din 24 septembrie, astfel încît ecuația guvernării de la Berlin ar fi devenit cu mult mai complicată.

Șocurile Brexit și Trump i-au îndemnat pe europeni la prudență, i-au ajutat să prețuiască niște lucruri aparent simple, pe care, probabil, mulți dintre ei le considerau date pentru totdeauna, precum aerul pe care-l respirăm: piața unică, libertățile conferite de tratate, solidaritatea între membri. Uniunea Europeană pare condamnată acum să meargă pe o cale mai bună, măcar pentru că a evitat ceea ce putea fi cel mai rău. De altfel, intenția unei refondări europene a fost prezentă în discursurile învingătorilor, e adevărat, în doze și cu intensități diferite și cel mai mult la Emmanuel Macron.

● Nu tocmai, pentru că rezultatele electorale din anumite țări nu înseamnă, automat, că au fost găsite și soluțiile unor probleme complexe. În Germania, de exemplu, tema refugiaților a fost tratată mai degrabă cu discreție de către partidele principale, dar tocmai tema aceasta a dus la adîncirea unei falii îngrijorătoare între Est și Vest, între vechile și noile state membre, între „vechea“ și „noua“ Europă.

Pur și simplu, europenii s-au văzut puternic divizați pe chestiuni fundamentale, cum ar fi cele care țin, pe de o parte, de preocupările identitare și, pe de alta, de afirmarea caracterului civic al societății. Ce te face așadar, membru al unei societăți membre a Uniunii Europene? Aderarea la valori, solidaritatea, ar spune mai întîi cei din Vest. Apartenența națională și religioasă, ar fi tentați să spună esticii.

Pentru prima dată, vesticii s-au simțit trădați atunci cînd, în criza refugiaților, esticii nu le-au întors o parte din solidaritatea de care ei beneficiaseră mai înainte. Pe de altă parte, esticii își pun întrebarea dacă diferențele de nivel de trai față de cei din Vest sînt într-adevăr recuperabile – sau, poate, nu. Teme precum muncitorii detașați sau diferențele calitative dintre produsele comercializate în Vest și în Est au întărit percepția esticilor că ar fi tratați drept „cetățeni de categoria a doua“. Și că Vestul n-are interesul să fie altfel.

Apoi, nu trebuie ignorată diferența de percepție dintre Est și Vest în privința aspectelor strategice. Unii estici, precum polonezii, românii sau balticii, își văd securitatea națională legată indisolubil de Statele Unite și văd în Rusia o amenințare existențială. Alții, precum ungurii și, în anumite aspecte, bulgarii sau cehii, privesc cu un anumit interes spre Rusia. Polonezii, românii și balticii continuă să întrețină teama istorică legată de o posibilă nouă „trădare“ a Vestului, care ar putea cădea la o înțelegere cu rușii, pe seama Estului. Mai rău este că lideri populiști din Est, la Budapesta și Varșovia, la Praga și Bratislava, dar în bună măsură și la București, marchează puncte electorale importante mizînd exact pe aceste temeri și frustrări. Și contribuie astfel la adîncirea faliei Est-Vest.

Ei bine, liderii vestici care au cîștigat rundele de alegeri din ultimele luni nu au venit cu propuneri concrete pentru depășirea acestor disensiuni mai grave decît s-ar fi putut crede. Lasă că Viktor Orbán, cu toate derapajele sale, nu a fost deranjat vreo secundă de PPE-ul condus de doamna Merkel!

● Și noi ce facem? Ne jucăm șansa cu realism. Semnalele lansate de Emmanuel Macron la București și de Jean Claude Juncker la Strasbourg arată că Bucureștiul devine, alături de Sofia, un partener foarte important, în contextul derapajelor de la Budapesta și Varșovia. Nu trebuie să adormim cu iluzii – nimeni nu ne întinde covorul roșu. Iar Europa cu mai multe viteze rămîne varianta privilegiată la Paris și la Berlin, în pofida discursului unificator al președintelui Comisiei Europene. Cu alte cuvinte, statele din „nucleul dur“ nu vor sta să ne aștepte. Jucăm sau rămînem pe tușă – e alegerea noastră.

Putem fi în joc dacă vom participa la reformarea Spațiului Schengen, trecînd peste frustrarea generată de refuzul de a fi primiți deocamdată acolo, deși am fi meritat. Și avem nevoie de o foaie de parcurs credibilă pentru aderarea la moneda euro.

Marea întrebare este dacă un guvern de la București, băgat pînă în gît în bătălia cu Justiția și care dă impresia că scapă deficitele de sub control, este capabil măcar să înțeleagă șansa ce stă în fața României. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.