Democraţia nu e un panaceu

Silviu BRUCAN
Publicat în Dilema Veche nr. 132 din 3 Aug 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Deseori, în presa noastră se aud voci critice la adresa Americii, exprimînd suprinderea că o ţară atît de avansată se comportă cu revoltătoare bestialitate faţă de deţinuţii închisorii Abu Ghraib din Irak şi încalcă nepăsător cele mai elementare drepturi ale omului, la baza navală de la Guantanamo. De altfel, şi în Europa occidentală, ţări profund democratice au săvîrşit, de-a lungul secolului XX, acte de sălbăticie groaznică, în coloniile lor de peste mări. Astfel se manifestă în mod strigător ignorarea distincţiei calitative dintre regimul social-politic intern al statelor şi activitatea lor externă în mediul internaţional. Da, relaţiile internaţionale diferă calitativ de mecanismul intern al statelor-naţiune şi merită să stăruim asupra acestor diferenţieri, deoarece ele explică şi deosebirea dintre procesul formării politicii interne a statelor şi modul cum ia naştere şi se desfăşoară politica lor externă. Această distincţie fundamentală provine din faptul că politica externă şi relaţiile internaţionale operează într-o sferă globală în care nu există o autoritate politică supremă de tipul statului, care să deţină puterea şi mijloacele pentru a-şi impune voinţa şi legea. Coexistenţa unei multitudini de unităţi politice, organizate în forma statelor moderne rămîne principala trăsătură a relaţiilor internaţionale contemporane. ONU are peste 190 de state membre. Spre deosebire de dinamica politicii interne, în care se ciocnesc partidele dornice să cucerească puterea, pe arena internaţională se confruntă interesele care decurg din inegalitatea dintre state, din lupta marilor companii şi trusturi pentru cucerirea unei părţi cît mai mari din piaţa mondială (market share) şi din bătălia dată de marile puteri pentru supremaţia mondială. Datorită acestor particularităţi ale relaţiilor internaţionale, progresele istorice pe arena mondială nu se produc pe cale democratică. Nici votul popular, nici referendumurile naţionale nu au marcat integrarea supranaţională care, potrivit lui Raymond Aron, "nu înseamnă o mutaţie înlăuntrul istoriei, ci o mutaţie a istoriei înseşi". Cu alte cuvinte, Uniunea Europeană reprezintă un nou stadiu în istoria omenirii şi ca atare, pentru alcătuirea şi consolidarea ei, nu era nevoie de un vot popular, ci de o viziune strategică a viitorului. Într-adevăr, ideea europeană s-a născut cu mult înaintea secolului XX. Saint Simon pleda pentru "unirea popoarelor Europei într-un singur corp politic, conservîndu-şi fiecare independenţa naţională", iar Victor Hugo profetiza: "Va veni o zi cînd naţiunile europene, fără să-şi piardă specificitatea şi glorioasa lor individualitate, se vor uni într-o unitate superioară, constituind fraternitatea europeană". În 1923, Aristide Briand, ministru de Externe al Franţei, lansa la Liga Naţiunilor un apel pentru crearea unei federaţii numite "Uniunea Europeană", iar Winston Churchill, în 1946, ţinea o conferinţă la Universitatea din Zürich, în care pleda pentru o organizaţie europeană: un "Consiliu al Europei" sau chiar "Statele Unite ale Europei". Declaraţia Schuman din 9 mai 1950, însoţită de planul lui Jean Monnet privind unificarea producţiei franco-germane de cărbune şi oţel, sub egida unei Înalte Autorităţi cu decizii obligatorii pentru Franţa şi Germania, ar fi fost cu siguranţă respinse de votul popular. Memoria distrugerilor şi a crimelor războiului era încă vie în mintea francezilor şi ei n-ar fi acceptat ceva ce ar fi putut deveni un dictat german. Nici nemţii n-ar fi votat în favoarea deciziei de la Maastricht pentru unificarea monetară, renunţînd la prestigioasa şi mult iubita marcă germană. Pe scurt, nici unul dintre paşii revoluţionari ai comunităţii europene nu ar fi fost făcuţi, dacă ar fi depins de un vot popular. Proiectul Constituţiei Europene a fost respins de francezi şi olandezi, deşi nu avea nimic revoluţionar în textul său. Andrei Cornea pune punctul pe i cînd afirmă că "în politica externă, interesul naţional nu este şi nu trebuie să fie construit de public şi nu trebuie să fie supus direct aprobării acestuia", deoarece "în politica externă publicul statelor democratice este incompetent" (22, nr. 854, 18-24 iulie 2006). Se impune, desigur, precizarea distincţiei dintre democraţia reprezentativă, practicată prin sistemul parlamentar, şi democraţia directă, practicată prin referendum popular. Este semnificativ că în ţările europene, în care proiectul Constituţiei a fost supus ratificării în Parlament, votul a fost pozitiv şi, probabil, şi în Franţa rezultatul ar fi fost acelaşi, dacă nu s-ar fi recurs la referendum. Cu alte cuvinte, democraţia nu trebuie privită ca o reţetă valabilă în toate împrejurările. Aplicarea ei cu succes depinde atît de cultura politică a populaţiei respective, cît şi de domeniile de activitate abordate.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.