De ce libertatea de întrunire e încă importantă

Jan-Werner MUELLER
Publicat în Dilema Veche nr. 770 din 22-28 noiembrie 2018
De ce libertatea de întrunire e încă importantă jpeg

Faptul că multe dintre democrațiile lumii sînt sub asediu este azi un lucru bine-cunoscut. Dar amenințările în creștere la adresa unui drept democratic deosebit de important nu primesc nici pe departe atenția cuvenită. Prin felurite mijloace, guvernele pun bețe în roate cetățenilor care vor să se întrunească și să protesteze.

Noile restricții cu privire la dreptul de întrunire invocă adesea motive aparent inofensive, precum „siguranța publică“. În SUA, administrația Trump a pretins că ar avea dreptul să solicite taxe de curățenie în urma demonstrațiilor, ceea ce ar permite efectiv guvernului să taxeze protestatarii pentru exercitarea unui drept constituțional.

În mod asemănător, premierul ungar Viktor Orbán a promulgat o lege care îngrădește demonstrațiile în preajma reședințelor private sau a monumentelor naționale, invocînd riscul ca protestele „să perturbe cursul firesc al traficului“. Autoritățile încearcă de asemenea să interzică demonstrațiile în timpul evenimentelor oficiale. Invocînd motive vagi, guvernul poate acum să interzică virtualmente orice demonstrație stradală.

Unii s-ar putea să nu realizeze că erodarea dreptului de întrunire este o amenințare la adresa democrației la fel de gravă ca măsluirea alegerilor de către un partid și ca descurajarea sau intimidarea votanților. În fond, date fiind posibilitățile aparent nelimitate de întrunire în spațiul virtual, disponibilitatea spațiului fizic poate părea mai puțin importantă.

De fapt, protestele stradale și în locuri publice sînt esențiale pentru viața democratică. Dreptul de liberă întrunire provine din dreptul de a înainta petiții regilor. Istoric vorbind, el a fost dintotdeauna subiectul unor restricții mai severe decît libertatea de exprimare. Chiar și în multe democrații bine instalate, autoritățile publice încearcă să țină mulțimile departe de clădirile oficiale ale guvernului.

În SUA, bunăoară, demonstranții nu se puteau întruni în apropierea Congresului, pînă la începutul anilor 1970, cînd Curtea Supremă a respins în cele din urmă argumentul potrivit căruia Dealul Capitoliului era un spațiu privilegiat care se cuvine ferit de masele largi. Și totuși, mulțimile vocale politic sînt descrise în mod curent ca bande scăpate de sub control și în ziua de azi. Îl putem da ca exemplu recent pe Bernard Kerik, un fost comisar al poliției newyorkeze, care i-a acuzat pe cei care protestau împotriva confirmării lui Brett Kavanaugh la Curtea Supremă de tulburarea „bunei funcționări a instituțiilor publice“.

Și totuși, e chiar necesar să putem protesta în fața anumitor clădiri publice? Poate că Internetul nu e, cum au crezut mulți la început, instrumentul desăvîrșit al democrației, dar el oferă nu mai puțin vaste posibilități de „întrunire“ și de exprimare online a dezacordului. Gîndiți vă la Emma González, o adolescentă din Florida, anonimă pînă cînd a „întrunit“ peste noapte de două ori mai mulți follower-i Twitter decît Asociația Națională a Armelor (NRA). Urmărind postările unui supraviețuitor elocvent al masacrului din Parkland, 1,66 milioane de utilizatori Twitter au arătat că susțin reglementări mai stricte în domeniul regimului armelor de foc și că sînt în dezacord cu lobby-ul armamentului din SUA.

Cu toate acestea, întrunirea într-un spațiu fizic îndeplinește pentru democrație anumite funcții pe care activitatea online, oricît de susținută și de ferventă, nu le poate, pur și simplu, îndeplini. În 2011, Barney Frank, membru pe atunci al Camerei Reprezentanților SUA, a întrebat de ce protestatarii Occupy Wall Street „cred că simpla prezență într-un loc fizic chiar contează“; un răspuns pe măsură ar fi fost: „De fapt, prin ocuparea spațiilor publice se pot obține lucruri importante, în funcție de cine sînt ocupanții și de numărul lor.“

Nu degeaba cei care au luat parte la marșul drepturilor civile din America anilor 1950 și 1960 vorbeau adesea de „însemnătatea numărului nostru“. Simpla „masă“ de cetățeni dispuși să iasă în stradă – riscîndu-și adesea integritatea fizică – conferă credibilitate cauzei. Poate că sună banal, dar – după cum o dovedește obsesia lui Trump față de numărul relativ redus de persoane prezente de ziua intrării sale în funcție – dimensiunea e încă importantă.

„Însemnătatea numărului nostru“ se aplică și pentru spațiul virtual. Dar, dată fiind abundența roboților și a fermelor de troll-i, nu putem fi niciodată siguri ce înseamnă numerele din social media cu adevărat. Mai mult, o aglomerație de utilizatori online nu este la fel de vizibilă ca o întrunire de cetățeni. E adevărat, Trump și alți populiști încearcă adesea să discrediteze protestele de bună credință, susținînd că se aduc „figuranți“ sau „activiști plătiți“. Dar nu există nici o dovadă în acest sens, iar atunci cînd protestele ating o anumită amploare, astfel de afirmații devin implauzibile în ochii celor mai mulți oameni.

Alegerile dovedesc, fără doar și poate, în mod empiric, susținerea electoratului pentru un anumit politician, partid sau chiar strategie politică. De obicei, însă, alegerile nu redau și gradul de intensitate a acestui sprijin. Mobilizarea pe străzi și în piețe poate trimite un semnal clar despre atașamentul alegătorilor față de o anumită cauză. Chiar dacă numărul celor care o urmăresc pe González pe Twitter este impresionant, ceea ce contează cu adevărat este faptul că mai bine de un milion de cetățeni investesc timp, energie și bani pentru a participa la „March for Our Lives“ – organizat de ea și de alți studenți în luna martie a acestui an.

A participa la un miting poate fi riscant în țări precum Turcia, în care democrația e deja grav amenințată. În spațiul fizic, îți expui propriul corp și, dată fiind puterea și răspîndirea tehnologiei moderne de supraveghere, poți fi identificat cu ușurință de către guvern.

Dar tocmai aceste pericole fac ca protestul public să aibă mai multă forță decît, să spunem, activismul online anonim. A fi împreună într-un loc fizic poate crea un sentiment de forță colectivă. A vorbi și a acționa coordonat, la vedere, împreună cu alți oameni, într-o atmosferă de susținere reciprocă, sînt elemente esențiale ale experienței democratice. Astfel, întrunirile în carne și oase pot avea – pe lîngă funcția de semnalizare a țelurilor unei mișcări pentru un public mai larg – un efect de transformare asupra participanților înșiși.

Nu în ultimul rînd, în spațiul fizic, faptele pot demonstra alături de cuvinte pentru afirmarea noilor posibilități politice și sociale. După cum a arătat tehno-socio-loaga Zeynep Tufekci, demonstrațiile și „ocupările“ includ astăzi, adesea, biblioteci publice volante care celebrează ideea unei cooperări voluntare bazate pe egalitate.

Libertatea de întrunire nu e reductibilă la libertatea de exprimare sau la libertatea de asociere. Ea este o formă distinctă și puternică de acțiune democratică. Cei preocupați de amenințările actuale la adresa democrației trebuie să țină seama și de amenințarea la adresa întrunirilor fizice. Dreptului de întrunire i se cuvine mai mult respect – și mai multă protecție – decît primește în momentul de față. 

Jan-Werner Mueller este profesor de Politică la Universitatea Princeton. What is Populism? este cea mai recentă carte a sa. 

© Project Syndicate, 2018
www.project-syndicate.org

traducere din limba engleză de Matei PLEŞU

Foto: Andrei Ivan

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.