Daţi un euro pentru Guvernul Boc!

Publicat în Dilema Veche nr. 409 din 15-21 decembrie 2011
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Ce se mai poate face azi în România cu un euro? Sau cu patru lei şi vreo cîţiva bănuţi? Nu prea multe. Poţi cumpăra una sau două pîini de la brutărie, depinde unde e situată, în centru sau mai la periferie. Poţi cumpăra două ziare, ca să te informezi şi de la unii, şi de la alţii, ca românul, imparţial. Poţi bea o cafea la un fast-food sau la o bombă de cartier – în nici un caz în cafenelele din zonele „de fiţe“ ale Bucureştiului, unde băutura neagră şi amăruie costă cam cît la Paris sau Bruxelles.

De vreo cîteva zile însă, piesa de un euro îşi poate găsi în România şi un scop civic. Un euro: atît ne-ar costa pe fiecare dintre noi să avem la noi în ţară alegeri cumsecade. Alegeri locale, în preajma cărora să se discute despre administraţie locală, şi alegeri parlamentare, precedate de dezbateri despre guvernare, afaceri europene, politică globală.

Premierul Emil Boc ne spune, cu tonul răstit al domniei sale (probabil că aşa se crede mai convingător), că va realiza o economie de 20 de milioane de euro din comasarea alegerilor. Dar dacă despre economie este vorba, atunci să nu mai cheltuim banii de pomană cu alegerile şi să nu le mai facem deloc! Dictatura este mai ieftină. Iar dacă ne propunem să evităm acest scenariu, atunci n-ar fi rău să ni se taie fiecăruia bilet, la intrarea în secţiile de votare. Poate aşa va creşte şi gradul de responsabilizare al alegătorului. Cînd ştii că plăteşti, te gîndeşti de două ori înainte să bagi buletonul în urnă.

Să lăsăm însă gluma la o parte. Nu de dragul economiei se comasează alegerile. Un megascrutin ţinut într-o singură duminică va deveni, mai mult decît pînă acum, o chestiune de mobilizare a primarilor de la oraşe şi sate, de împărţire eficientă a pomenilor electorale şi de mişcare inspirată a microbuzelor în ziua votului. Aceasta este, poate, singura arie reală de competenţă a politicienilor de azi. Politicianul hîrşîit ştie cu prisosinţă: după ce primarul se alege în vară, se vede cu sacii-n căruţă şi nu prea îi mai arde lui să se mobilizeze în toamnă, pentru alegerea parlamentarului. Mai bine stă calm, să vadă cine „iese“, pentru ca, eventual, să schimbe imediat partidul.

Mai mult: sponsorii trec şi ei prin momente grele. Cunosc şi ei criza. Şi atunci, nu mai bine să plătească o singură dată, pentru servicii complete?

Aşa se face că îl vom vedea pe viitorul ministru promiţînd asfalt, alături de candidatul la Primărie, care cinsteşte şi masa. Aşa vom vedea candidaţi la primării care vor promite, de faţă cu miniştrii, fonduri preferenţiale pentru localităţile lor, de va fi să se aleagă „ai noştri“. Un amestec de mesaje din care oamenii nu vor înţelege mai nimic şi, mai important, în care politicienii nu se vor angaja la nimic.

Ultimele runde electorale au arătat prezenţe reduse la urne. Mai rău este că s-a înregistrat o participare slabă a clasei de mijloc, a categoriilor educate, a tinerilor. Cu toţii sînt nemulţumiţi de ceea ce le oferă peisajul politic. Îi vor atrage mai mult la urne alegerile comasate, cu aceleaşi figuri triste ale politicii ultimilor ani? Se vor decide ei să meargă entuziast la vot, văzînd desanturile de la Bucureşti, cu mici, pomeni şi lăutari, găzduite de baronii locali, după datină? Cui va folosi această adevărată „Cîntare a României“ pe stil nou? Partidelor mari, bineînţeles, dar în nici un caz României.

În realitate, comasarea alegerilor reprezintă o lovitură grea dată dezbaterii publice. Presa, tot mai tabloidizată, a dat la o parte dezbaterea în favoarea show-ului. Cică nu se mai poartă informaţia, acum e „infotainment“ – adică informaţia nu mai e făcută să te informeze, ci să te distreze, iar pe unii să-i tîmpească de-a dreptul. Parlamentul a renunţat şi el să mai dezbată. Azi, ordonanţa şi asumarea de răspundere sînt lege. Legea e excepţie. Avem tot mai puţine cutume şi proceduri. Dar se decide tot mai des prin exerciţii de voinţă personală, prin ucaz. România, însă, are nevoie mai mult ca oricînd de o dezbatere reală, de confruntare a soluţiilor. Urmează ani grei, de constrîngeri bugetare severe. Cum să realizezi dezvoltarea, în condiţiile stricte impuse de recentul Acord de guvernanţă fiscală? Cum să fie stimulată creşterea economică, în această situaţie? Cum să fie eliminată risipa în cheltuirea banului public? Cum să realizăm un adevărat salt înainte în absorbţia fondurilor europene?

Pentru toate acestea este nevoie, desigur, de politicieni competenţi. Dar nu e suficient. Ei trebuie să fie şi acei lideri capabili să inspire încredere, să aibă o puternică legitimitate. Dar cine să le-o confere? Nişte alegeri ţinute de-a valma, fără dezbateri reale, în care cetăţenii aleg în necunoştinţă de cauză?

Alegerile locale şi cele parlamentare îşi au fiecare rosturile lor, tipurile lor de lideri, dezbaterile lor specifice. Desigur, la noi lucrurile sînt departe de a fi perfecte, dezbaterea este oricum viciată de practicile necinstite ale politicienilor şi ale echipelor lor de campanie. Dar unind aceste momente, nu facem însă decît să adunăm nenorocirile şi să dăm la o parte urma de dezbatere ce a mai rămas.

Premierul Boc şi ceilalţi lideri ai coaliţiei trebuie convinşi să lase în pace alegerile. Iar dacă pentru asta trebuie să plătim cîte un euro, fie. Nu merită România măcar atîta lucru?  

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.