Cultura contra terorismului

Publicat în Dilema Veche nr. 654 din 1-7 septembrie 2016
Cultura contra terorismului jpeg

Anul trecut, vestea că Guvernul Italiei vrea să mărească finanţarea culturii proporţional cu alocările pentru apărare a făcut înconjurul lumii: într-un moment în care Europa se confrunta cu un val de atentate teroriste sîngeroase, premierul italian Matteo Ren­zi propunea o creştere substanţială a finanţării pentru un domeniu neglijat de numeroase guverne. „Pentru fiecare euro în plus plătit pentru apărare trebuie să investim un euro în plus în cultură. Trebuie să ne amintim cine sîntem şi să investim în inovaţie, în cultură şi în sport“, spunea Renzi. O iniţiativă curajoasă care se pune în aplicare acum, la un an după ce a fost anunţată. Începînd cu 15 septembrie, fiecare cetăţean italian va primi, la majorat, un „bonus cultural“ în valoare de 500 de euro. Aceste vouchere distribuite şi prin intermediul unei platforme online pot fi folosite exclusiv pentru achiziţionarea biletelor de teatru, cinema sau concerte, pentru cărţi, pentru vizite la muzeu sau în parcuri naţionale. În jur de 575.000 de tineri vor beneficia de această iniţiativă anul acesta.

Aceste vouchere sînt principalul pilon al unui program amplu de consolidare a domeniului cultural naţional şi mai ales de promovare a participării cetăţenilor la cultură. Dar nu e singura măsură. Guvernul a mai dispus alocarea a 550 de milioane de euro pentru revitalizarea urbană a periferiilor şi a 50 de milioane de euro pentru burse de studii. Asta înseamnă o creştere a finanţării culturii cu aproape un miliard de euro. În fine, din acelaşi pachet de măsuri face parte şi o modificare a legii care le permite italienilor să doneze o parte din impozitul datorat statului unei asociaţii neguvernamentale culturale. Se estimează că, prin această modificare legislativă, sectorul cultural independent va mai putea atrage între 50 şi 100 de milioane de euro în fiecare an.

Anul trecut, în sala de onoare a Primăriei din Roma, Matteo Ren­zi spunea, într-un discurs solemn în care îşi anunţa programul, că Italia trebuie să găsească o soluţie la ameninţarea teroristă. „Dacă ei distrug statui, noi vrem căştile albastre ale culturii. Dacă ei ard cărţile, noi avem bibliotecile. Dacă ei pun la cale teroarea, noi răspundem prin cultură.“

Măsurile anunţate de şeful guvernului italian sînt ambiţioase din cel puţin două perspective. În primul rînd, pentru că este prima tentativă de a folosi mecanismele soft power în lupta antiteroristă. În al doilea rînd, pentru că Italia e o ţară în recesiune; este, cred, pentru prima dată cînd o ţară cu un deficit bugetar atît de important se angajează la o creştere spectaculoasă a bugetului culturii. Şi aici Matteo Renzi are un răspuns provocator: desigur, criteriile de convergenţă ale Uniunii Europene trebuie respectate, spune el, dar „pactul pentru umanitate e mai important decît pactul pentru stabilitate“. „Noi, italienii, credem că valorile umane sînt mai importante decît valorile economice. Europa ar trebui să se înscrie pe un nou drum al renaşterii prin cultură.“

Populism? Cuvinte mari? Nicidecum. E o viziune cît se poate de pragmatică. Căci cultura este, în strategia guvernului italian, un mecanism al integrării. „Arma lui Renzi“ bate exact acolo unde au eşuat alte guverne. Integrarea prin cultură, asumarea cetăţeniei prin educaţie, transformarea periferiilor, cu toate riscurile pe care le presupun comunităţile excluse, în zone vii, participative. Viziunea e poate optimistă – căci e nevoie de mult timp ca să învingi sărăcia doar cu bonuri culturale. Dar premisele sînt bune. Poate e cazul ca şi Franţa, mama şi tatăl subvenţiei culturale, să înţeleagă că trebuie susţinut şi consumul, nu doar producţia. Poate e cazul ca şi Germania, statul cu, probabil, cele mai eficiente politici culturale, să înţeleagă cît de important e accesul la cultură în zonele defavorizate. În fine, bine ar fi ca state sărace, precum România, să aloce mai mult într-un domeniu în care nu s-a investit de decenii mai nimic. Nu, nu de frica terorismului, ci ca un sprijin pentru ideea de cetăţenie.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.