Cultura nu e un lux. Sau e?

Publicat în Dilema Veche nr. 839 din 19 - 25 martie 2020
Bătălia cu giganții jpeg

● Totul a pornit cumva pe nesimțite la scurt timp după ce în Italia au apărut primele semne ale pandemiei de acum. Mai întîi, restricții de circulație în cîteva localități izolate, apoi o carantină generală aplicată unei regiuni, în fine, măsurile severe de izolare aplicate acum aproape peste tot în Europa. Cu mult înainte de globalizarea acestei crize și de adoptarea măsurilor de urgență în vigoare acum, cele trei mari Tîrguri de Carte de la Leipzig, Paris și Londra au fost anulate. Apoi, sute de evenimente culturale, peste tot în Europa, au fost suspendate pentru a reduce răspîndirea noului virus. Adesea, organizatorii au anunțat suspendarea activității din responsabilitate civică, fără să fie constrînși de autorități. Starea de urgență se constată și fără să fie decretată. Brusc, în cultură devin vizibile toate contradicțiile și vulnerabilitățile pînă acum necunoscute. Pe de o parte deplîngem absența publicului la spectacole și evenimente culturale, pe de altă parte acum ne temem că prezența publicului reprezintă un risc de propagare a virusului și adoptăm măsuri care restricționează accesul la teatru, cinema, muzee etc.

 Alt paradox: acum, în perspectiva interdicției totale de a participa la evenimente publice, realizăm importanța culturii pentru societate: cultura ca ritual, cultura ca factor de dezvoltare economică etc. Pe de altă parte, criza (economică) iminentă pe piața culturală ne amintește de precaritatea ei – factor de risc preexistent, din păcate insuficient tratat.

 Cultura altminteri invizibilă își recîștigă statutul de-abia acum, cînd accesul la evenimentele publice e limitat. „Cultura-Cenușăreasă“, „cultura-lux“: instituirea stării de urgență schimbă perspectiva. A publicului. A statului-finanțator.

Dacă statul se simte îndreptățit să subvenționeze sectoarele economice afectate de criză, dacă va interveni pentru a salva băncile, e legitim și necesar să salveze și sectorul cultural.

 Dacă instituțiile culturale ale statului traversează o criză, încă și mai vulnerabil e sectorul cultural independent. Situația e de-a dreptul dramatică. Fondurile disponibile erau oricum (prea) puține pentru a susține o comunitate artistică de-abia ajunsă la maturitate. Criza generată de virus se manifestă pe două niveluri: scădere semnificativă pînă la totală a consumului cultural public (constrînși de împrejurări, oamenii se reprofilează pe consum domestic), ceea ce înseamnă mai puține bilete vîndute; apoi, prin suspendarea/anularea evenimentelor co-finanțate din fonduri publice, organizațiile se află în imposibilitatea de a deconta cheltuieli deja realizate ori angajate pentru producțiile aflate în lucru. Asta înseamnă că, de pildă, artiști care deja au lucrat nu vor mai putea fi plătiți corespunzător. Mare parte a sistemului cultural independent funcționează în regim de ONG. Nu doar nonprofit, ci, adesea, la limita subzistenței. 

 Deficitul bugetar se va accentua odată cu cheltuielile necesare pentru acoperirea crizei medicale și cu încercările statului de a redresa economia. Prioritățile se vor reașeza. Urgențele vor fi cu totul altele. Cultura n-a fost niciodată o prioritate, pentru nici un guvern. Unde mai poate coborî, în acest top al priorităților – dacă există așa ceva? Optimiștii vor spune că mai jos de-atît nu se poate, deci n-avem de ce să ne mai facem griji. Pesimiștii vor spune că mergem din rău în mai rău. Realiștii ar trebui să caute soluții pentru a rezista.

 Oamenii nu sînt imuni la noul COVID-19. Un virus nou, încă necunoscut, pentru care corpul nostru e nepregătit: nu are anticorpi. Mai ales cei vulnerabili sînt afectați de noul coronavirus: oamenii vîrstnici și cei care suferă deja de alte boli. Cele mai multe organizații care operează în domeniul culturii au dobîndit, în timp, un soi de imunitate la crize de tot felul. Pentru că au operat mereu în condiții de criză, au dezvoltat tehnici de supraviețuire și strategii de rezistență pe „piață“. Vulnerabile sînt aproape toate. Mai mult ca sigur, nici un manager nu a prevăzut o pandemie și nici nu a putut lua în calcul efectele unei asemenea crize asupra propriei organizații. Dar orice manager cultural e obișnuit să prevadă imprevizibilul: o reducere substanțială a fondurilor, anularea unor evenimente din rațiuni exterioare organizației sale, o complicație legală sau fiscală sau toate acestea la un loc.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.