Cu adidaşii în pat

Publicat în Dilema Veche nr. 618 din 17-23 decembrie 2015
Cai frumoşi jpeg

Cînd aveam 6 ani ne-am mutat din Caransebeș în Craiova. Nu îmi place Craiova. Copiii sînt ciufuți și părinții lor urăsc țiganii cu spume. Norocul meu că la etajul 4 stă o familie de greci. Au un băiat care e de vîrsta mea și de aceeași culoare ca și mine, așa că nu prea se joacă nimeni cu el. Ne împrietenim repede. Primele luni trec destul de greu, dar învăț niște înjurături în greacă. Are jucării ciumece primite de la rudele care stau în partea cu Coca-Cola a lumii.

Tartorele puștimii din bloc – Grasu – îmi pune repede o poreclă: Bulibașa. E drept că și el e cam negru, dar eu sînt cel mai negru. La bloc se joacă fotbal la greu. Joc prin casă cu o minge făcută din perechi de șosete pînă cînd se milostivește unchiu-miu Gogu și îmi aduce o minge de 13 lei. Deși o sparg mult mai repede decît mi-aș fi imaginat, mingea îmi asigură intrarea în echipa de fotbal a puștilor mici de la bloc.

Cutremurul din martie 1977 mă prinde în plină perioadă de integrare. Una dintre cele mai frumoase femei din bloc e surprinsă de cutremur în duș și iese afară udă și goală pușcă. Domnul Popescu îi dă elegant pardesiul lui, spre indignarea marii majorități a puștilor și a bărbaților din bloc. Cristi și Dan îi taie – meritat – cauciucurile la mașină cîteva zile mai tîrziu, iar restul bărbaților refuză pentru cîteva luni bune să mai poștească țuica cu el. În ciuda embargoului, ca orice ceferist de încredere din bloc, el continuă să se pilească cu profesionalism în fiecare zi.

Îmi petrec vara la Caransebeș, unde Geta mă chinuie să îi vopsesc gardul și mă scoală la 3 noaptea să mă duc la furat de lucernă pentru iepuri. Cumva, este un eveniment de socializare: de fiecare dată sîntem două-trei familii la furat. Karol, unchiu-meu șvab, gătește senzațional și e un super-gospodar. Au și un chiriaș, cu care Geta și-o pune din cînd în cînd. Geta mai și ghicește în cafea, dă în ghioc sau face orice altceva de care au nevoie muierile din Caransebeș fără acces la psihoterapeut sau psiholog. Bineînțeles, face asta după ce vine de la muncă. Are o energie fantastică și nu poate sta locului deloc. Face o poală de bani și casa lor e o minunăție comparativ cu apartamentul urît din Craiova. Pe stradă sîntem o mulțime de puști, marea majoritate cu cel puțin un părinte care nu intră în categoria de român verde, așa că nimeni nu are nici o problemă cu nimeni. Se înjură în patru limbi și e clar că șvabii sînt în dezavantaj.

Tata vine să mă ia înapoi la Craiova. În tren se pilește mangă și adoarme, așa că nu coborîm în Craiova, ci la stația următoare – Roșiori. Ne întoarcem de acolo cu un marfar. Este o experiență frumoasă, căci stăm pe rampa unei cisterne. Îmi murdăresc pantalonii cu motorină și maică-mea se prinde că e ceva în neregulă. Îl spurcă pe tata, care se comporta predictibil. Spăsit, se duce, se pilește țeapăn și doarme în timp ce mama continuă să muncească ca bleaga.

Școala începe prost – nu îmi place și mă întorc acasă la prima pauză. Fac același lucru cîteva zile. Învățătoarea o cheamă pe mama, îmi iau o trosneală țeapănă și decid că școala este un lucru de care am nevoie dacă vreau să mai pot sta pe fundul propriu. Mă descurc repejor și încep să-i fac temele lui Sorin. Tac-su e șef de depozit, așa că mă plătește în ciocolată Kandia. Nu ține mult chestia, că tac-su vine la școală și îmi trage o ditamai scatoalca fiindcă îi fur ciocolata lui fii-su.  Sorin, bineînțeles, a ajuns un mic politician local.

Sînt în clasă și cu fiul unui colonel de armată de la care mi-o iau într-o zi pentru că fac pe deșteptul. Învățătoarea mea, deși pînă la sfîrșitul clasei a IV-a se dovedește a fi o minunăție de femeie, la început nu pare a fi deloc încîntată de apucăturile sau de culoarea tenului meu. Piciu, colegul meu de bancă, este fiul unei profe de mate. Ne întrecem ca disperații la matematică, așa că ajungem repede cei mai tari din clasă. În felul ăsta îi atrag atenția și Claudiei, frumusețea clasei, care este și ea puțintel cam brunețică pentru standardele aristocrației de Craiova.

Încet-încet, intru într-o gașcă de pitici de la bloc și mă specializez în plimbatul cercului. Marius, băiatul șefului de gară, are desigur cel mai ciumec cerc, dar e cam fraier. Pînă la urmă, îl vrăjesc că toată chestia e de cerc și nu de îndemî­nare, și îmi dă cercul lui și o Eugenia în schimbul cercului meu paradit. Pentru cîteva săptămîni nu ies afară cu cercul decît în timpul în care tac-su e la serviciu.

Iarna e bine tare în casă – e cald și avem apă caldă. Mama îmi ia prima mea pereche de adidași și, bineînțeles, dorm cu ei în pat în noaptea aia. Lucrurile par a merge spre bine. De Revelion fac 100 de lei în cap de la familion: Ghica, Nini și Gogu sînt beți tare și au nevoie să se dea barosani, așa că îmi dau fiecare cîte 25 de lei. Restul sînt semipiliți și, în mod firesc, cam zgîrciți.

Mă duc și îmi cumpăr șase kile de portocale și nouă ciocolate. Le mănînc pe toate în aceeași zi. Intrăm în 1979 și lucrurile or să se înrăutățească dramatic în următorii ani.

Valeriu Nicolae este activist pentru drepturile omului și fondator al Policy Center for Roma and Minorities.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.