Costurile populismului și ale incompetenței

Publicat în Dilema Veche nr. 740 din 26 aprilie – 2 mai 2018
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Europa Centrală și de Est are toate motivele să se teamă de pierderea unei bune părți a sprijinului financiar, în viitorul buget al Uniunii Europene. Jurnaliști de la Financial Times au văzut documentul la care lucrează acum experții Comisiei și care ar urma să fie făcut public în cursul luniui mai.

Proiectul de buget al Comisiei Europene 2021-2027 va marca, se pare, o remodelare dramatică a „politicii de coeziune“, care însumează acum 350 de miliarde de euro. Și motivele sînt mai multe. Pe de o parte, în fața Uniunii Europene se ridică provocări noi, la care bugetul trebuie să răspundă, cum ar fi apărarea comună, securizarea frontierelor externe, migrația, noile tehnologii, securitatea cibernetică, lupta împotriva terorismului. Pe de altă parte, plecarea Marii Britanii, contributor net la bugetul comun, va lăsa în urmă o „gaură“ estimată de specialiști la circa 12-13 miliarde de euro anual.

După cum spunea comisarul pentru Buget, Günther Oettinger, statele beneficiare ale fondurilor de coeziune ar trebui să se aștepte la reducerea cu 5-10% a alocațiilor pentru acest capitol. Dacă, pînă acum, distribuirea fondurilor de coeziune se baza aproape exclusiv pe produsul intern brut pe cap de locuitor, în viitor se vor introduce criterii mult mai largi, care acoperă practic totul – de la șomajul în rîndul tinerilor la educație, mediu, migrație sau inovare. În plus, Bruxelles-ul intenționează să transfere zeci de miliarde de euro din fonduri UE către cei afectați de criza financiară, cum ar fi Spania și Grecia.

Un alt criteriu pentru distribuirea fondurilor va fi legat de „coeziune și valori“. Aceasta, în contextul în care Angela Merkel și Emmanuel Macron au susținut ideea utilizării bugetului UE pentru a oferi sprijin financiar regiunilor care găzduiesc un număr mare de solicitanți de azil, cum ar fi Germania sau Suedia. În urma valului de extindere a UE după 2004, fondurile structurale ale UE au fost puternic orientate spre eliminarea decalajului economic dintre vechile și noile state membre.

Polonia a obținut circa 77 de miliarde de euro din politica de coeziune în perioada bugetară 2014 2020. Ungaria – 22 de miliarde de euro, România – 21,5 miliarde,  Slovacia – 14 miliarde. Acești bani au ajutat la marcarea unor progrese vizibile în fiecare dintre noile state membre și au contribuit la ratele înalte de creștere din regiune (capitol la care România este chiar lider la nivel european). Pe de altă parte, noile state membre nu au reușit să anuleze decalajele față de statele din vestul Europei, ceea ce a alimentat discursurile populiste și iliberale din țările Grupului Vișegrad.

Acum, ar fi o mare realizare politică măcar menținerea actualelor alocări și pentru perioada bugetară viitoare. Dar oare o mai probabilă reducere a fondurilor nu va încuraja și mai mult populismul? Aceasta va fi, în orice caz, una dintre temele majore de dezbatere în viitoarea perioadă, la nivel european. Și merită, în același timp, să privim puțin și către Washington, unde, după cum transmite Agenția France Presse, Fondul Monetar Internațional a decis să întărească lupta împotriva corupției prin evaluarea sistematică a fenomenului în țările membre. Acest nou criteriu de evaluare va fi aplicat începînd cu 1 iulie.

De altfel, FMI a condiționat deja eliberarea de fonduri suplimentare pentru Ucraina nu doar de punerea în aplicare a reformelor, ci și de progresele reale în lupta sa împotriva corupției.

Ca o noutate, Fondul va viza și actorii privați, inclusiv corporațiile multi­naționale, care se angajează în practici corupte sau contribuie la spălarea banilor. Întrebarea este cît de mult contează toate acestea în modelarea politicilor de la București. Foarte puțin spre deloc, dacă este să privim către semnalele publice lansate de guvernanți. Pe de o parte, banii europeni vor veni, în orice caz, pentru proiecte mai bine integrate în politica generală a Uniunii Europene și nu pentru a răspunde unor nevoi locale, eventual motivate politic. Gîndire europeană, proiecte cu impact european, solidaritate cu statele membre în chestiuni sensibile precum migrația.

Cît privește semnalul de la FMI, este clar că România ar trebui să se doteze de acum înainte cu politici anticorupție mult mai eficiente. (Iar Bucureștiul arată că o ia exact în direcția opusă.)

Iar distanța față de ceea ce se întîmplă cu adevărat în Europa se mărește și ea. Perioada bugetară 2014-2020 a început dezastruos și, date fiind condiționalitățile mai stricte pentru alocarea fondurilor, devine din ce în ce mai greu de crezut că vom reuși măcar să atingem rata de absorbție de 80% din exercițiul financiar 2007-2013. Rezultatul: miliarde de euro, care ar fi putut contribui la dezvoltarea României, vor fi pierdute.

Iar dacă e să ne luăm după declarațiile politice, Uniunea Europeană este văzută în continuare mai degrabă ca o vacă de muls pentru interese financiare locale și prea puțin ca o construcție bazată pe solidaritate și valori.

Ei bine, acestea ne vor costa tot mai scump în viitor. 

Acest articol reprezintă o reluare comentată a unor articole din rubrica Revista Presei Internaționale de la RFI România. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.