Ediția de anul trecut a Tîrgului de Carte de la Frankfurt s-a încheiat destul de trist. Au fost huiduieli, îmbrînceli, intervenții ale poliției, evenimente anulate. Zeci, sute de activiști de stînga au blocat culoarele complexului expozițional și au încercat să împiedice o dezbatere organizată de o editură de dreapta. S-a ajuns la confruntări violente. Cei care au fost acolo au rămas, probabil, cu senzația de sfîrșit de lume (a cărții). A fost ceva de neînțeles pentru Tîrgul de la Frankfurt, un spațiu al întîlnirilor profesionale colocviale; și totuși, previzibil, în contextul campaniei electorale tumultuoase din Germania.

Acuzați că pactizează cu extremiștii, organizatorii au spus că un tîrg de carte trebuie să fie e o scenă deschisă și că cenzura e inacceptabilă. Chiar și în cazul unor edituri care publică broșuri și cărți islamofobe și antiimigrație? Chiar și în cazul unor evenimente unde se exprimă opinii care frizează antisemitismul? Da, „permitem ca toate opiniile să fie auzite, indiferent dacă ne place sau nu“, a explicat directorul Tîrgului, Juergen Boos.

Este puțin probabil ca la actuala ediție, care începe joi, să se repete scenele de anul trecut. Dar și anul acesta tîrgul va polariza. Teme care incită & excită sînt destule: imigranții, trumpismul, #metoo, Europa și identitățile naționale – ca să numim doar cîteva. Cum ar trebui să se raporteze un tîrg de carte (de fapt, de drepturi de autor) la controversele actuale? Poate rămîne doar o „scenă deschisă“ sau ar trebui să ia atitudine, să exprime un punct de vedere, să-și asume un rol de jucător pe piața ideilor? Ce poate permite și ce ar trebui să interzică? Sînt întrebări dificile într-un context internațional tot mai încărcat.

În 2008, la Frankfurt au fost invitați o seamă de autori turci din diaspora – în ciuda protestelor de la Ankara. În 2009, atunci cînd China a fost țară invitată la Frankfurt, Boos a refuzat orice act de cenzură din partea guvernului de la Beijing, care a vrut să taie de pe listă autori critici și să-i impună pe scriitorii oficiali. În 2011, același Juergen Boos a apărat decizia curajoasă de a invita o literatură „mică“, deci puțin atractivă pentru piața de carte internațională. Tîrgul de Carte a fost, mereu, un spațiu al micilor sau marilor controverse prin temele de dezbatere alese. Și tocmai dezbaterea e și cea mai bună armă împotriva extremismelor.

Anul acesta, pe fondul curentelor eurosceptice, Tîrgul de Carte debutează cu un mesaj pro-european lansat de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini. Iar președintele Frank-Walter Steinmeier a fost invitat la o dezbatere despre cum poate fi combătut șovinismul „în vremuri tulburi“.

Și, pentru că libertatea de exprimare e un subiect într-o permanentă actualitate la Frankfurt, anul acesta Tîrgul propune o dezbatere despre starea presei: în centrul atenției vor fi libertățile civile în Rusia lui Vladimir Putin, asaltul asupra presei independente din Turcia lui Recep Tayyip Erdogan și problema audiovizualului public în Polonia dominată de partidul conservator PiS.

Cum rămîne cu libertatea de exprimare în Germania, garantată de Constituție? – se întreabă autorii și editorii considerați de dreapta și huiduiți anul trecut la Tîrgul de Carte. Juergen Boos nu s-a lăsat convins de acuzele venite dinspre stînga și i-a invitat și anul acesta. „Trebuie să lăsăm să se facă auzite toate vocile care nu încalcă legea fundamentală. Orice altceva e cenzură“, a spus el. Doar că editurile considerate de dreapta vor fi izolate, împreună, într-un colțișor al Halei 4.1. Editura Antaios, de la care a pornit scandalul anul trecut, nu se mai prezintă la ediția curentă. Va veni, în schimb, săptămînalul Junge Freiheit (Tînăra libertate). Plus încă două edituri. Toate vor sta la colț, în carantină. Într-un fel, e bine să se instituie zone de siguranță. Dar cum rămîne cu spiritul incluziv de care vorbea Juergen Boos?