„Cîți guldeni, atîția șobolani“

Publicat în Dilema Veche nr. 761 din 20-26 septembrie 2018
„Cîți guldeni, atîția șobolani“ jpeg

„Nu se mai aude nimic, cînd e vorba de a incrimina fărădelegile guvernului socia-list din România. (…) Nu se aude un cuvînt… despre cum o doamnă prim-ministru socialist ciomăgește demonstranți, un deputat al acestui partid spune că asupra demonstranților ar trebui să se tragă (…)“, a declarat, pe 7 septembrie 2018, de la tribuna parlamentului vienez, Karl Nehammer, secretar general al ÖVP (Partidul Popular austriac), partidul căruia îi aparține cancelarul Sebastian Kurz. Deputatul Hannes Jarolim i-a răspuns că SPÖ-ul (Partidul Social-Democrat austriac) a replicat deja în chestiunea pendinte și că nu există competență. Chiar este o „criză de stat“, cum scrie cotidianul Die Presse, ajunsă pe agenda Parlamentului European la început de octombrie, sau doar o perdea de fum?

Timbrul

Timbrul de colecție al președinției UE în curs, editat de poșta austriacă, cuprinde acronimul EU (Europäische Union) și particula RATS, o parte a substantivului „Ratspräsidentschaft“ (președinția Consiliului), care a fost astfel împărțit grafic în două. În timp ce RATS e vizibil și ușor de citit, ceea ce a rămas, fără cratimă, necesită o lupă pentru a fi citit: „Präsidenschaft“ (președinția).

EU-RATS, tipărit cu aldine, pe fondul albastru al timbrului care prezintă harta UE, acoperită de un soi de „pînză de păianjen“ cu stele lucioase, aurii, 12 mai mari și 12 foarte mici, pare a scoate în evidență, și nu doar pentru cunoscătorii limbii engleze, un nou soi de… guzgani. Acest highlight filatelic, pus în circulație din 29 iunie, într-un tiraj de 240.000 de exemplare, a fost tipărit în Olanda. Apoi a fost corectat. EU-RATS a rămas însă neschimbat, harta a fost doar ușor adăugită. Croația, inițial uitată, a fost adăugată. Bașca, mica Austrie, colorată de a lungul în culorile naționale roșu-alb-roșu, e îngrădită grafic de rețeaua -EU-RATS. Premoniție sau manipulare?

Let Europe arise

Cît despre engleză – în care ratonii europeni produc ilaritate – ca limbă oficială a UE, ziua de 29 martie 2019 va fi crucială. Brexit-ul va fi negociat „comme ci, comme ça“ sau va fi lăsat baltă, cu ușa trîntită-n nas? Vor pleca toți funcționarii britanici acasă? Și cu banii pragmaticului Albion cum rămîne? UE a cerut Marii Britanii un „backstop“ (plasă de siguranţă), referitor la frontiera dintre Irlanda și Irlanda de Nord. Guvernul Theresei May se teme de acest „backstop“ – cu Irlanda de Nord în uniunea vamală şi în piaţa unică – pentru integritatea teritorială a Regatului Unit.

Sînt doar cîteva din multele întrebări la care în prezent Austria, dar și România, ca parte a unui nou „trio“, între ianuarie 2019 și iunie 2020, împreună cu Finlanda și Croația, la cîrma Consiliului Uniunii, vor avea de căutat răspunsurile posibile. Trio-ul, introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009, stabilește obiectivele pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinînd subiectele importante, care vor fi abordate de Consiliu pe o durată de 18 luni. Dacă țările UE se înțeleg, o să vorbim pînă în martie anul viitor de un Brexit soft sau hard. Dacă se va ajunge abia în iulie 2020 la un consens, cînd Germania va prelua ștafeta, „cestiunea arzătoare“ va rămîne doar ex-post facto. La fel și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Winston Churchill, la Zürich, în 1946, într-o celebră cuvîntare, a cărei valoare simbolică a căpătat noi valențe, dădea Europei o nouă perspectivă. Ceea ce lipsește în prezent. Președintele Macron sau chiar și Sebastian Kurz speră să o găsească. O butadă despre cei doi, auzită prin Wirtshaus-urile (cîrciumile) vieneze, sună cam așa: „Emmanuel e un vizionar fără meșteșug, iar Sebastian un meseriaș fără viziune“… Churchill a pledat astfel înfocat pentru o nouă Europă, una unită, nășită de Anglia. Churchill, vizionar, nu a dorit ca Anglia să fie parte a acestei Europe: „Therefore I say to you -– let Europe arise!“

Rețeta „ideală“

Cum ar putea arăta o agendă „ideală“ a primelor șase luni ale lui 2019 din perspectiva României? MCV-ul să capete obiective mai stabile și un accent mai puternic pe „cooperare“ decît pe „verificare“. „Doar respectarea tuturor recomandărilor Comisiei poate determina încheierea Mecanismului“, declara, în martie 2018, Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, la București. Aderarea la Spațiul Schengen, începînd cu 1 ianuarie 2019: si o no? Sînt îndeplinite condițiile tehnice, decizia este însă una poltică. Sînt state care se împotrivesc. Majoritatea rutelor imigrației ilegale nu trec prin România, ceea ce, probabil, este o consecință avantajoasă a faptului că România e ținută deocamdată la ușa Schengen-ului. Rețeta ar mai cuprinde și un efort susținut pentru ca fondurile de coeziune să-și păstreze aceeași greutate în viitorul buget.

Gradele de libertate a țărilor care conduc prin rotație Consiliul Uniunii sînt, pe durata celor șase luni, mai mici decît cele ale membrilor. Nici măcar Germania nu e „primus inter pares“, darămite Austria sau România! Astfel, interesele așa-zis naționale, de regulă, se pun de unii membri pe agenda altora, ce vor urma la conducerea UE. Care sînt interesele României, prefigurate de „Agenda strategică a celor 18 luni“, apărută în 2 iunie 2017 și datorată Estoniei, Bulgariei și Austriei?

„O Europă care apără“

Motto-ul austriac pentru a doua jumătate a anului 2018 ilustrează interesele întregii Mitteleuropa (Europa Centrală). Austria, un intermediar, bineînțeles neutru, încearcă să joace pe cartea principiului subsidiarității. Viena se concentrează pe cîteva teme semnificative: combaterea migrației ilegale, creșterea stabilității în vecinătate, prin „apropierea“ Balcanilor de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Macedonia, Muntenegru și Serbia) etc.

Există „un risc de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor UE“ şi astfel se cere activarea procedurii articolului 7 din Tratatul UE nu doar pentru Polonia. Cum reacționează Austria? În timp ce cancelarul a anunțat că partidul său susține măsura, vicecancelarul, din partea FPÖ (Partidul Austriac al Libertății), e împotrivă.

ÖVP & FPÖ fac „bridging“ și guvernează împreună Austria din decembrie 2017. „Uniți în diversitate“ sună și motto-ul UE. Un teatru politic, ceva de nedescris.

O intenție care corespunde tradiției austriece postbelice. L-am întîlnit recent la Viena pe Karl-Heinz Strauss, CEO al porr.at, o firmă austriacă de construcții, prezentă și în România, care-și serbează 150 de existență și care construiește inclusiv poduri peste Dunăre, la Bratislava. „Președinția austriacă a UE nu i pentru noi un avantaj și nici un dezavantaj. Nu ne interesează! Politica vine și trece…“

Între Salzburg și Hermannstadt

Următoarea reuniune informală va avea loc pe 9 mai 2019 la Sibiu. Alegerile europene vor avea loc cîteva zile mai tîrziu, între 23 și 26 mai. Cele șase luni de președinție românească în 2019 vor fi scurte.

Sebastian Kurz se întîlnește în aceste zile cu Angela Merkel și cu Emmanuel Macron. Cancelarul e surîzător, sondajele sale fiind infinit mai favorabile. Kurz pregătește nu numai reuniunea informală austriacă a șefilor de state (5 din 28) și de guvern din UE de la Salzburg, din 19-20 septembrie, „o escală în negocierile pentru Brexit“, după cum spunea Theresa May, ci și întîlnirea la vîrf de la Viena, din decembrie 2018, dedicată Africii. Ideea este să fie ajutați să-și rezolve singuri, la fața locului (!), criza migrației. „Noua componentă operațională a poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european va avea un personal UE de 10.000 de persoane“, anunță Frans Timmermans, printre alte propuneri de ultimă oră privind migrația ilegală. Pînă atunci însă, gîlceava continuă. Reinhard Bösch, deputat FPÖ, a propus în presă o „ocupare pro tempore“, chiar și cu trupe militare, a unui teritoriu din Africa de Nord, pentru a limita drastic migrația clandestină, dacă Austria tot își propune să discute „cestiunea africană“. Chestiune de cimilitură.

Cotidianul vienez Kurier interpretează asemenea știri de senzație ca fiind „fake news“ provocate dinadins pentru fidelizarea propriului electorat.

Vorbirea aluzivă, în șarade, e precum o perdea de fum. Acoperă parțial realitatea. Explicația e simplă, emoția produsă de teamă, culpă, ignoranță atrage atenția publicului și satisface, astfel, simpatizanții politici.

Cîți guldeni, atîția șobolani

Șobolanii, mai în glumă, mai în serios, din ghicitoarea propusă provocator de EU-RATS, pot duce cu gîndul la cartea lui Sigmund Freud Omul cu șobolani. Remarci asupra unui caz de nevroză obsesională. „Omul cu șobolani“ fiind, de fapt, porecla dată de Freud unui pacient care dezvoltase fantezii obsesive. Studiul de caz, foarte cunoscut psihanaliștilor, a fost publicat în 1909, Freud considerînd tratamentul un succes. Guzganul, amintit obsesiv de pacient atunci cînd își achita ședințele, capătă în interpretarea părintelui psihanalizei semnificația de… bani, ca un soi de etalon monetar. „Cîți guldeni, atîția șobolani“, sînt vorbele cu tîlc ale pacientului.

Timbrul austriac poate fi o șaradă. La ei, ca și pe la noi. Despre ei, ca despre noi: multe șarade, teatru și… perdele de fum. EU-RATS? Aferim, aferim…! 

Alex Todericiu este analist politic.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.