Cît costă noul Bauhaus european

Publicat în Dilema Veche nr. 863 din 22 - 28 octombrie 2020
Bătălia cu giganții jpeg

În septembrie, în primul discurs despre starea Uniunii, Ursula von der Leyen a pomenit, în trecere, despre intenția de a susține „un nou Bauhaus european”. Sintagma, strecurată parcă din senin într-un discurs altfel destul de anost despre dificultățile prin care trece Uniunea Europeană lovită de pandemie și despre provocările sociale și economice, nu a trecut neobservată. Mai ales că nu a fost însoțită de explicații. Cum adică, „un nou Bauhaus european”? Cum ar putea susține Comisia un curent în arhitectură de magnitudinea celui lansat de Walter Gropius și de Ludwig Mies van der Rohe? Și cum poate fi actualizată o mișcare de la începutul secolului XX? Și, în fine: e treaba Puterii să le spună arhitecților ce și cum să construiască sau e misiunea arhitecților să creeze spații care să corespundă nevoilor și tendințelor din societate? O lună mai tîrziu, Ursula von der Leyen revine cu cîteva precizări.

Președintele Comisiei Europene a anunțat intenția de a crea un nou Bauhaus ca parte a planului de recuperare economică post-pandemie în valoare de 750 de miliarde de euro al Uniunii Europene. Noul Bauhaus se vrea o „școală” de arhitectură, „un spațiu de co-creație în care arhitecți, artiști, studenți, ingineri, designeri lucrează împreună”. Dar și un curent cultural mai amplu care să schimbe modul de viață al europenilor. O reinterpretare a principiului lui van der Rohe potrivit căruia mai puțin înseamnă mai mult. „Nivelurile noastre actuale de consum de materii prime, energie, apă, alimente și utilizarea terenurilor nu sînt durabile. Trebuie să schimbăm modul în care tratăm natura, modul în care producem și consumăm, trăim și muncim, mîncăm și încălzim, călătorim și transportăm”, a explicat ea. „Acesta nu este doar un proiect de mediu sau economic: trebuie să fie un nou proiect cultural pentru Europa”, spune von der Leyen.

Îngrijorările sînt legitime și abordarea propusă e pertinentă. Alianța cu Verzii din Parlamentul European a determinat Comisia să regîndească, pentru prima dată, în termeni ecologici, politicile europene – și asta, la aproape toate nivelurile.

Obiectivul principal este ca, pînă în 2050, Europa să fie primul continent neutru din punct de vedere climatic. Dar pentru a atinge acest obiectiv e nevoie de ceva mai mult decît doar de o scădere a emisiilor de carbon. Modelul economic în care funcționează Europa ar trebui radical restructurat. E nevoie de o tranziție de la consum către o economie circulară bazată pe energie din surse regenerabile.

Domeniul construcțiilor e primul vizat. Căci clădirile generează în jur de 40% din emisiile de carbon. Pentru a putea atinge obiectivul „zero emisii” e nevoie de reguli noi, mult mai stricte. „Sustenabilitate“ și „durabilitate“ sînt cuvinte vehiculate tot mai des în politicile de urbanism. Țările scandinave sînt fruntașe în ceea ce privește politicile în domeniul protecţiei mediului. Și Germania se numără printre statele avansate. Conceptul de casă pasivă introdus în 2007 și dezvoltat în ultimul deceniu e deja larg răspîndit, regulile fiind deja impuse prin normative: din 2014, toate locuinţele individuale nou construite respectă standardele de casă pasivă.

Poate fi preluat și aplicat acest concept peste tot la nivel european? Pot țările sărace ale Uniunii să suporte costurile mult mai scumpe ale locuirii la standardele vizate de Comisie? Ursula von der Leyen crede că da. Pînă la urmă, e doar o chestiune de timp. Și de bani. Și aici ar trebui să-l recitim pe van der Rohe. Mai puține emisii înseamnă mai mulți bani plătiți, pînă la urmă, de oameni. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.