CETA – mai mult decît vize!

Publicat în Dilema Veche nr. 663 din 3-9 noiembrie 2016
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Vestea bună este că, pînă la urmă, acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Canada (CETA) s-a semnat, după ce valonii au ridicat obiecțiile. În România, subiectul a fost discutat mai ales din perspectiva ridicării vizelor de călătorie, dar, în realitate, consecințele sînt cu mult mai profunde.

Desigur, a discuta despre fondul acordului e o chestiune dificilă – vorbim despre mai bine de 2300 de pagini, dintre care cele mai multe conțin termeni tehnici. Unul dintre subiectele fierbinți a fost cel al instanțelor care ar urma să judece litigiile comerciale dintre state și marile companii. În versiunea finală a CETA, instanțele vor fi alcătuite din 15 judecători plătiți de statele semnatare. Nu, nu este vorba despre curți private. Iar valonii au obţinut, în plus, posibilitatea de a se adresa, în ultimă instanță, Curții Europene de Justiție.

Va deschide acordul poarta Europei pentru organismele modificate genetic? Nu, acestea vor rămîne în continuare prohibite în Uniunea Europeană. Este adevărat, concurența pe piața produselor agricole va deveni și mai puternică. După cum relatează presa europeană, CETA va permite importul suplimentar a 45.000 de tone de carne de vită și 75.000 de tone de carne de porc. Aceasta ar putea fi o problemă pentru fermierii europeni. Va intra însă în Europa carne cu hormoni, produsă în Canada? Nu, aceasta va rămîne interzisă pe teritoriul Uniunii. Și tocmai o astfel de interdicție va împiedica, de fapt, Canada să exporte deocamdată la capacitate maximă în Europa. Va avea nevoie de ani buni pînă să-și dezvolte o industrie competitivă a cărnii fără hormoni.

O problemă care va genera ample discuții în viitor este cea legată de produsele cu denumire de origine – dincolo de Ocean, unii producători și-au înregistrat produse fabricate local, după numele originalelor europene. Șunca de Parma sau brînza feta, de exemplu. Culmea, adevărații producători, europeni, pot fi considerați pe piețele americane drept… falsificatori! Acordul recunoaște acum peste 120 de produse europene de origine controlată – puțin, față de peste 1400 de astfel de produse înregistrate la nivel european. Au fost luate în considerare produsele cele mai cunoscute, dar negocierile la acest capitol vor continua.

În sfîrșit, trebuie spus că, de acum înainte, firmele canadiene vor putea participa la licitațiile de achiziții publice – după cum scrie presa franceză, nu fără o urmă de îngrijorare, Bombardier va avea același statut ca și Alstom. Dar va fi valabil și pe piața canadiană a achizițiilor publice.

Să privim și către experiența acordului comercial cu Coreea de Sud, intrat în vigoare în 2011. A fost, pînă la urmă, în avantajul Uniunii Europene. Exporturile pe piața sud-coreeană au crescut, ceea ce a dus la crearea a noi locuri de muncă. Dincolo de aspectele tehnice, n-ar fi rău să ne întrebăm ce s-ar fi întîmplat dacă belgienii francofoni s-ar fi ținut tare și acordul ar fi picat cu totul sau, cel mai probabil, ar fi fost amînat pe termen nedefinit.

Construcția democratică europeană, în care fiecare poate avea un cuvînt de spus, principiul compromisului între parteneri, ca opus al dictatului celor puternici asupra celor slabi, toate acestea fac parte din sublimul Europei. Dar o prăbușire a acordului ar fi însemnat că Uniunea Europeană nu mai putea fi considerată un partener de discuții credibil. Cum să discuți cu Comisia, cu Parlamentul European și apoi totul să se prăbușească fiindcă o provincie – nici măcar un stat – decide să spună nu? Cum să mai iei în serios Uniunea Europeană? Ar fi fost un semnal că Uniunea Europeană, cea mai mare economie a lumii, cea mai mare piață integrată a lumii, cel mai mare comerciant al lumii, cu ai săi 508 milioane de consumatori cu venituri în general ridicate, se închide în sine din cauza fricii de globalizare a unei provincii cu 4 milioane de locuitori.

Chiar și așa, lecțiile acordului cu Canada rămîn în picioare. Mai întîi că negocierea unor astfel de acorduri trebuie să ofere gradul cel mai ridicat de transparență posibil. Că este nevoie de campanii susținute de informare și dezbateri în rîndul cetățenilor. Și să fie campanii sincere, lipsite de morga sau de formalismul cu care, adesea, oficialii europeani înțeleg să trateze astfel de lucruri. Dacă nu se va întîmpla asta, atunci vor avea grijă extremiștii să livreze opiniilor publice formulele lor ridicol de simple, manipulatoare și adesea neadevărate.

În al doilea rînd, trebuie gîndit un mecanism de luare a deciziilor care să evite, totuși, posibilitatea ca un număr mic de cetățeni ai Uniunii să decidă ei înșiși în numele tuturor, cel mai adesea din motive de politică internă sau locală. Iată un subiect care s-a mai discutat cu ocazia unor referendumuri discutabile. Cum a fost cel din Olanda privind acordul de liber schimb cu Ucraina. Sau chiar cel din Ungaria privind primirea refugiaților. Ar fi o greșeală ca Bruxelles-ul să „vîndă“ opiniilor publice acest acord ca pe un produs de PR. Nu, nu trăim în cea mai bună lume posibilă și nici acest acord nu este perfect. Este însă o soluție mai bună decît izolarea, în iluzia că astfel fenomenul globalizării va trece pe lîngă noi fără să ne afecteze. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.