Cel anost și cel șmecher

Publicat în Dilema Veche nr. 910 din 16 – 22 septembrie 2021
Despre destin, tras la sorți, „orbie” și unde le poți găsi jpeg

Dacă nu-l știți pe François Pignon, ați pierdut – dar puteți recupera oricînd – aproximativ două ore de bună dispoziție, de umor, dar și de momente de reflecție. François Pignon este cel mai anost om de pe pămînt. Este contabil la o fabrică, job de care se achită cu multă responsabilitate, dar nici măcar acest lucru nu-l salvează de la eticheta pe care el însuși, dar și ceilalți, i-o pun: anost. Părăsit de nevastă, cu un copil adolescent care îl evită, cu colegi care îl detestă, pare a fi o victimă garantată a vieții. Deși își face treaba foarte bine, cînd se pune problema unor reduceri de personal este primul pe listă și nimeni nu se miră, pentru că nimeni nu are față de el decît cel mult sentimente de milă. De cealaltă parte, Santini este colegul său, șef la personal, genul macho, antrenorul echipei de rugby a fabricii, aflat spre vîrful piramidei trofice. Santini nu scapă nici o ocazie să-l ridiculizeze pe Pignon, ba chiar se mîndrește cu ocazia în care i-a rupt clavicula la un meci de rugby.

Schema polarității dintre Pignon și Santini este clasică, un crochiu perfect pe care se poate construi o narațiune cu tîlc facil de prevăzut, desigur, dar nu mai puțin semnificativ. Ceva, în momentul în care viața lui Pignon pare a nu mai avea absolut nici un sens, cînd fosta soție, pe care o iubește încă, la doi ani după divorț, îl ignoră total și copilul nu-i răspunde la telefoane, cînd este amenințat de concediere și nici nu are vreun prieten sau vreo pasiune care să îl salveze, ceva însă îl mișcă de pe axul acesta în jurul căruia se învîrtea continuu. N-am să dezvălui ce, pentru că poate veți avea curiozitatea să vedeți filmul, Le placard. Fapt este că, încet-încet, viața lui se schimbă radical, el însuși își descoperă o altă față a personalității, cîștigă interesul fostei soții, al fiului, atenția colegilor și a șefilor, a altor femei frumoase din firmă etc. Bineînțeles, nici job-ul nu îi mai este periclitat, ba chiar se pune problema promovării lui. De cealaltă parte, Santini, prins în același nod narativ, se schimbă și el. Fără să își dea seama ce se întîmplă cu el, trecînd și prin episoade de tulburare depresivă, își descoperă umanitatea. Nici Pignon, nici Santini nu erau ceea ce păreau a fi la începutul filmului. Erau mult mai mult, dar nu știau. Contextele, contactele – și unele, și celelalte avînd rol educativ – îi transformă.

Vorbim, prin cercuri de specialitate, pedagogice și didactice, de o seamă de ani – nu așa de mulți, totuși – despre faptul că învățămîntul românesc se poziționează într-o viziune, într-o paradigmă curriculară a dezvoltării personale. Nu intru în detalii tehnice foarte multe, dar, cum cred că am mai explicat, asta înseamnă, la nivelul operaționalizării disciplinelor de studiu și a întregului act educațional, utilizarea instrumentarului didactic (inclusiv conținuturi disciplinare) în așa manieră încît să ducă la formarea unor indivizi capabili să-și înțeleagă sinele, să-și înțeleagă și să-și accepte propriile emoții și sentimente, să-și identifice limitele personale, să-și dezvolte, în același timp, abilitățile personale, să-și asume calitatea de om cu acceptarea alterității, cu manifestarea  responsabilității, cu empatie față de sine și față de ceilalți, să dezvolte mecanisme psihologice de susținere în dezvoltarea lor personală și a unora de apărare, să dezvolte abilități de reziliență în raport cu propriile reacții emoționale și cu reacțiile celor din jur.

Desigur, aceste deziderate sînt complexe și necesită un parcurs bine gîndit, cu schimbări substanțiale de înțelegere, de abordare, de aplicare față de ceea ce era actul pedagogic și educațional – și încă mai este, în bună măsură – în vechea sau chiar vechile viziuni și paradigme educaționale. Mulți profesori nu înțeleg încă mecanismele care pot fi funcționale în acest demers, ba mai mult, poate unii nici nu îl acceptă, fixați într-o mentalitate mai învechită și mai facil de operaționalizat: transmiterea de cunoștințe. Mai mult, dintre cei care asigură funcționarea sistemului, mulți factori decizionali, manageriali, se află în aceeași împietrire, neînțelegînd și necăutînd soluții pentru ceea ce ar însemna o astfel de schimbare paradigmatică.

De ce această lungă vorbă din paragrafele anterioare? Să ne imaginăm că vrem, totuși, să atingem obiectivul acesta al unui profil al absolventului care să aparțină paradigmei dezvoltării personale. Oare el s-ar putea construi doar prin două-trei discipline de studiu și prin examene finale la acestea? Orice om de bun-simț ar spune că nu.

Citeam, deunăzi, o afirmație a unui director – nu voi spune explicit nume –, pe fondul începerii noului an școlar în condiții încă pandemice, cu nesiguranțele care ne pîndesc legate de infectări, de posibilitatea revenirii în online etc. Acesta afirma, că, neavînd alte posibilități, elevii din școala condusă de el vor face doar materiile de bacalaureat cu prezență fizică. „Celelalte ore, care pe copii nu îi interesează, că nu dau examene la ele, vor fi făcute online”. Ei bine, desigur, elevii dau examene doar din unele materii. Dar cînd tu, ca reprezentant important al mediului educațional, conducător de școală și formator de caractere umane, folosești structuri de tipul „ore care pe copii nu îi interesează”, putem spune că sistemul nostru de învățămînt riscă să eșueze, în loc să se dezvolte. Pentru că dai seama despre propria ta mentalitate, ca administrator, dar și ca educator. Și, cu siguranță, ca tine mai sînt mulți. Și de la cei ca tine se formează elevii, în spiritul acelorași mentalități. Nici măcar nu mai este vorba despre ceea ce faci la modul concret, pentru că toate raportările tale vor fi conduse, inconștient, de această mentalitate.

Care e legătura cu Pignon și Santini? Cele două personaje au reușit, prin jocul contextelor – narative, la urma urmei, căci viața nu e mereu așa de darnică – să-și descopere părți ale personalităților pe care nu le puteau accesa pînă atunci. Despre asta este vorba în paradigma dezvoltării personale. Pe care școala poate și trebuie să încerce să o faciliteze, nu să lase viața doar să-și joace ruleta.

Pentru că tocmai a început un nou an școlar, să ținem cît mai sus încrederea că toți, absolut toți elevii noștri sînt la fel de importanți și că noi, educatorii lor, trebuie să îi ajutăm să își construiască mecanismele de funcționare stabilă și coerentă în viață. Și că, pentru aceasta, nu există ore sau discipline mai importante sau mai puțin importante, implicit nu există nici profesori mai importanți sau mai puțin importanți prin prisma disciplinei pe care o predau. Un an școlar bun să avem cu toții, elevi, profesori și administratori de sistem, în care să nu fim nici unii dintre noi doar niște roboți care funcționează cu clișee!    

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.