Vă mai amintiți? Acum vreo două săptămîni, într-un discurs pe tema siguranței naționale, amenințată, după el, de imigranți, Donald Trump s-a referit, explicit, la Suedia. „Ia uitați-vă ce se întîmplă în țări precum Germania sau, noaptea trecută, în Suedia… În Suedia! Vă vine să credeți?”, a exclamat el, stîrnind mai întîi uimirea, apoi amuzamentul general. Președintele american încerca să stabilească o legătură directă între valurile de refugiați și atentatele teroriste din Franța, din Belgia, din Germania, din Suedia. Numai că în ajunul discursului său nu se întîmplase absolut nimic notabil în Suedia și, cu atît mai puțin, vreun atentat. Cînd ambasada Suediei din SUA a cerut explicații, președintele a spus că nu s-a referit la un atentat sau la vreun incident anume, ci la situația generală a refugiaților, la tensiunile care apar odată cu ei. S-a speculat că poate președintele se uită prea mult la televizor. Într-adevăr, se uitase la televizor, au relatat surse de la Casa Albă. La Fox News, mai precis. În emisiunea respectivă s-a spus, printre altele, că în Suedia, din cei 160.000 de solicitanți de azil de anul trecut, doar 500 și-au găsit loc de muncă. În plus, s-ar fi înregistrat o creștere alarmantă a atacurilor armate și a violurilor. Și că, în general, oamenii locului trăiesc cu frică. Le e frică, dar rămîn, în același timp, captivați de corectitudinea politică. Suferă de sindromul Stockholm. Ăsta e și titlul filmului realizat de Ami Horowitz la care s-a uitat, probabil, președintele. E un scurt documentar, foarte tezist, despre violențele provocate de refugiați într-o periferie a capitalei Suediei și despre starea generală de teamă ce s-a instalat în țară în ultimii ani, odată cu valurile de refugiați.

Ar putea deveni un caz de manual despre cum (nu) trebuie să ne uităm la televizor. În primul rînd, Donald Trump pare că se uită la TV și citește ziarele mai mult pentru a-și confirma propriile convingeri decît pentru a se informa. Apoi, pentru că nu pare să înțeleagă mare lucru din ce vede sau citește. Și, în fine, pentru că face afirmații sau chiar ia decizii pe baza unor pseudoinformații. De altfel, autoritățile de la Stockholm contrazic informațiile și, parțial, și concluziile prezentate în emisiune: crimele violente ar fi în scădere. E, evident, ironic faptul că tocmai cel care acuză fake news s-a informat, greșit, dintr-un program autodeclarat satiric. Și e periculos ca un președinte ale cărui afirmații sînt urmărite peste tot în lume să folosească afirmații false ori jumătăți de adevăr doar pentru a-și susține teoria că primirea refugiaților reprezintă un risc pentru securitatea națională.

Numai că în Suedia chiar s-a întîmplat ceva, e drept, săptămîna asta, adică după discursul lui Trump. În cartierul Rinkeby al capitalei suedeze, populat, în cea mai mare parte, de imigranți, s-au produs ciocniri violente. Zeci de oameni au aruncat cu pietre după polițiști, au incendiat mașini și au distrus cîteva magazine. Autorităților le-a luat cîteva ore bune să restabilească ordinea. Imaginile cu haosul de pe străzi au circulat intens pe agențiile de știri. Mulți dintre cei care le au urmărit și-au amintit atunci de spusele președintelui american și s-au întrebat ce se întîmplă în Suedia.

Mare lucru nu s-a întîmplat. În ziua respectivă, Poliția a încercat să aresteze un suspect în cartierul respectiv și mai mulți oameni din cartier au ripostat. În timpul revoltei, Poliția a tras un singur foc de armă, care nu a nimerit pe nimeni. Nu au existat victime. Suedia recunoaște că are o problemă cu violența, mai ales în orașele în care s-au instalat imigranți. Dar în același timp are pretenția de a rămîne o putere umanitară și își continuă aceste angajamente.

Suedia, cu o populație care se apropie de zece milioane de locuitori, s-a confruntat cu o creștere spectaculoasă de solicitări de azil. Doar în 2015 au fost peste 160.000, iar numărul lor nu a scăzut cine știe ce anul trecut. Faptul că Poliția suedeză nu publică statistici despre originea autorilor infracțiunilor lasă loc de speculații – mai ales pentru reporteri ca Ami Horowitz, care au agenda și unghiul de abordare pregătite.

Foto: Stockholm, wikimedia commons