Cazul Greciei: un alt tip de pandemie

Publicat în Dilema Veche nr. 404 din 10-16 noiembrie 2011
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Să lăsăm puţin cifrele. Sau, mai bine zis, să privim dincolo de ele. Criza greacă ar putea avea consecinţe politice mai profunde decît credem. Grecia a aderat la Uniunea Europeană în 1981, la doar şapte ani de la instaurarea democraţiei, după dictatura coloneilor. Şi iat-o, la 30 de ani de la aderare, cu finanţele vraişte, cu actele guvernării puse sub supravegherea Bruxelles-ului – dacă nu cumva direct sub cea a Berlinului şi Parisului –, cu o clasă politică incapabilă să păstreze controlul, măcar în aparenţă. Şi, mai presus de toate, o societate gîlgîind de ură împotriva Occidentului, un amestec de frustrare prezentă şi clişee istorice, mergînd de la ocupaţia nazistă şi sprijinul Statelor Unite pentru dictatura coloneilor pînă hăt, departe, la marea schismă din 1054.

De partea cealaltă, Vestul redescoperă temeri vechi. Sînt oare capitalismul şi etica protestantă compatibile cu bizantinismul? Interesul politic al Occidentului, de a pune zdravăn un picior în Balcani, spre a stăvili expansiunea sovietică, a cîntărit mult în aderarea Greciei, acum 30 de ani. Dar dacă, în acest răstimp, „occidentalizarea“ Greciei s-a dovedit un eşec? Nu cumva teoria lui Samuel Huntington îşi ia revanşa, după ce părea infirmată de „succesul extinderii“?

Perspectiva ieşirii (sau alungării) Greciei din zona euro şi chiar din Uniunea Europeană apare astăzi ca demnă de luat în discuţie. O „oficializare“ a eşecului occidentalizării Greciei ar putea avea însă efecte colosale în regiune.

Nu mai este mult pînă în 2014, anul care va marca un secol de la asasinatul de la Sarajevo, moment care a însemnat începutul Primului Război Mondial şi care a consacrat, o dată pentru totdeauna, renumele Balcanilor de butoi cu pulbere al Europei. Pentru a marca închiderea unui dureros ciclu istoric, început cu marele război şi sfîrşit cu tragedia iugoslavă a anilor ’90, Uniunea Europeană şi-a propus integrarea Balcanilor de Vest. Proiectul, lansat în 2003 sub denumirea de Agenda Salonic, a cunoscut suişuri şi coborîşuri. Pe acest drum sinuos, anul 2014 ar fi trebuit să fie un reper important – poate chiar marcînd deschiderea negocierilor de aderare cu un grup de state considerate cel mai bine pregătite.

Cu toate aspectele sale discutabile, proiectul integrator a avut un rol de pacificare în regiune. Perspectiva unei aderări a ajutat Serbia să înghită pilula amară a pierderii regiunii Kosovo. I-a încurajat pe croaţi să aplice măsuri ferme împotriva corupţiei (mergînd pînă la arestarea unui fost premier), să îşi rezolve diferendele frontaliere cu vecinii sîrbi şi sloveni, să-i predea pe criminalii de război. A sprijinit Macedonia să păstreze o stabilitate internă fragilă şi să treacă peste frustrările generate de blocarea de către Grecia a aspiraţiilor sale euroatlantice. A dat măcar un reper în mijlocul imprevizibilelor mişcări de trupe de pe scena politică a Albaniei. Într-o perspectivă mai largă, proiectul aderării – de această dată dus pînă la capăt – a pus umărul la reconcilierera româno-ungară şi la normalizarea situaţiei minorităţii turce din Bulgaria.

Ce mesaj implicit primesc aceste naţiuni, într-un moment în care începe să fie luată în considerare ideea lăsării în afară a Greciei? Să nu uităm, în zonă, Grecia este văzută – pe drept sau nu – ca fiind cea mai avansată pe drumul occidentalizării, graţie vechimii sale în Uniunea Europeană şi NATO. Un „eject“ pentru Grecia, indiferent ce formă ar lua, va putea fi înţeles în Balcani drept un semn al suspendării sau chiar al anulării întregului proces de integrare. Atunci, vechile filii şi fobii vor fi redescoperite, vechile proiecte naţionale vor fi scoase de la naftalină. Sursele de conflict, astăzi doar mocnite, se pot aprinde din nou. Şi aceasta, în condiţii politice mult schimbate faţă de anii ’90.

Rusia, care şi-a recăpătat multe dintre argumentele de mare putere, va avea un cuvînt mai greu de spus în apărarea ortodocşilor. Turcia, puterea emergentă a regiunii, constituie azi o prezenţă puternică în Bosnia, Albania, Macedonia, Kosovo. A contribuit la construirea de şcoli şi moschei, a finanţat proiecte civice, investiţii locale, întreprinderi, devenind „sponsorul“ musulmanilor din regiune. „Occidentul“ – reprezentat de o Americă mai puţin interesată de regiune şi o Uniune Europeană fără o politică externă bine articulată – nu se mai poate pretinde singurul arbitru în Balcani, aşa cum era cazul în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, cînd deciziile se luau la Dayton ori Rambouillet. Ecuaţia devine una mult mai complicată.

Pentru România, o asemenea evoluţie este, evident, extrem de periculoasă. Din păcate, cîteva argumente continuă să ne plaseze în tabăra neadaptaţilor la standardele europene. Unul ar fi rata scăzută a absorbţiei, ce trădează inadecvarea administrativă. Un altul este nivelul corupţiei, „certificat“ de menţinerea monitorizării. În cazul unei reaşezări a Europei pe două sau mai multe trepte, în funcţie de adaptarea la „modelul german“, este clar că noi am retrograda în ultima grupă valorică. Şi nu se ştie care vor fi criteriile de promovare.

Acesta să fie motivul pentru care preşedintele Băsescu a îmbrăţişat, atît de strîns, ideea Statelor Unite ale Europei? Ştie oare mai multe decît ne putem imagina?  

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.