Cazul Adrian Năstase: consecinţe în Europa şi România

Publicat în Dilema Veche nr. 416 din 2-8 februarie 2012
Cazul Adrian Năstase: consecinţe în Europa şi România jpeg

Cu puţine zile înainte de publicarea raportului tehnic al Comisiei Europene privind reformarea justiţiei din România şi Bulgaria, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Bucureşti a pronunţat o hotărîre istorică. Fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare, cu executare. Dosarul privea organizarea unui simpozion pentru constructori, în cadrul căruia s-ar fi strîns ilegal fonduri de campanie electorală. Decizia nu este definitivă, ea este atacată cu recurs, dar consecinţele politice sînt deja importante.

La nivel european, hotărîrea, luată după multiple amînări şi termene de judecată, ar putea constitui o „bilă albă“ pentru România, care încearcă din răsputeri să scape de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (aşa-numita monitorizare pe justiţie, MCV). Una dintre criticile cele mai importante din rapoartele precedente se referea chiar la faptul că, în pofida unui număr mare de dosare de corupţie deschise de procurori, hotărîrile instanţelor întîrziau. Adrian Năstase este, acum, „peştele cel mare“ prins în plasă, cu care România se poate lăuda la Bruxelles. Era şi timpul. Monitorizarea pe justiţie este în acest moment o mare greutate prinsă de piciorul României în jocul ei european.

Aderarea la Spaţiul Schengen este legată – abuziv, spune Bucureştiul, dar este legată – de monitorizarea pe justiţie. Influenţa politică a liderilor români la Bruxelles este diminuată, la rîndu-i, de acest „steguleţ roşu“. Chiar capacitatea noastră de negociere în privinţa viitorului buget multianual al Uniunii (2013-2020) este redusă şi din cauza monitorizării pe justiţie. Există temeri, printre unii europarlamentari români, că, la un moment dat, chiar fondurile de coeziune ar putea fi puse în pericol, într-un fel sau altul. Desigur, această legătură ar fi una răuvoitoare şi abuzivă, dar într-o Europă în care egoismul naţional devine cuvînt de ordine, te poţi aştepta la orice. Evident, monitorizarea pe justiţie ar trebui să se încheie cît mai repede şi sentinţa în dosarul Năstase poate fi un argument bun în favoarea României.

Să privim puţin şi spre Croaţia, stat care a semnat recent tratatul de aderare şi a cărui populaţie a aprobat intrarea în Uniune printr-un DA masiv la referendumul de duminica trecută. Croaţia se alătură Uniunii Europene fără MCV. Comisia a învăţat din „greşelile“ comise în timpul negocierilor cu România şi Bulgaria, astfel că nu a mai permis Zagrebului să adere cu „steguleţe roşii“. Astfel, croaţii au livrat „peştele cel mare“ încă din perioada de negociere: la sfîrşitul lui 2010, fostul premier Ivo Sanader a fost arestat şi condamnat la zece ani de închisoare, pentru corupţie.

În ce priveşte consecinţele pentru politica internă, discuţia se poartă în acest moment asupra caracterului politic – sau nu – al dosarului şi condamnării. „A fost un pluton de execuţie al DNA“, se plîngea Adrian Năstase imediat după pronunţarea judecătorilor. Colegi de-ai săi din PSD au legat decizia de condamnare fie de Raportul pe justiţie, fie de protestele din Piaţa Universităţii, fie pur şi simplu de confruntarea continuă dintre putere şi opoziţie.

Adevărul este că, luat individual, orice dosar care priveşte un politician poate fi pus, la un moment dat, sub semnul suspiciunii. Dar mai important este să privim situaţia în întregul ei. Şi iată că justiţia pronunţă condamnări, fie că este vorba despre primarul PDL din Cluj-Napoca sau despre fostul premier al României din partea PSD. Faţă de perioada precedentă, este un progres.

Este suficient? Evident, nu. Doar direcţia este cea bună. Avem nevoie de mai multe soluţii din partea justiţiei, în dosare de corupţie, pentru a ne putea pronunţa.

Important este şi altceva: discutăm acum despre un dosar legat de finanţarea unei campanii electorale. Expresia „bani pentru partid“ este un loc comun prin multe unghere ale politicii româneşti. Condamnarea lui Adrian Năstase, dacă ea se va menţine, ar putea avea cu adevărat valoare doar dacă ar deschide calea pentru a pune transparenţă şi ordine în finanţarea partidelor.

Ar fi un pas uriaş în direcţia asanării vieţii politice româneşti. Şi ar da României o şansă mai bună pentru un joc mai eficient în Uniunea Europeană.  

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa.

Foto: L. Muntean

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.