Catalonia după referendum

Publicat în Dilema Veche nr. 711 din 5-11 octombrie 2017
Catalonia după referendum jpeg

E greu de prevăzut ce se va petrece, în viitorul apropiat, după referendumul din Catalonia cu privire la autodeterminare. Un episod dramatic și trist din care catalanii, spaniolii, și europenii, în general, au numai de pierdut.

Violența și contraviolența au produs, una peste alta, 800 de răniți. Escaladarea conflictului, prevăzută și anunțată cu multă vreme în urmă, nu a fost evitată nici de guvernul de la Madrid, nici de guvernul local din Catalonia. Poate părea, de la distanță, aproape un soi de război civil declanșat cu premeditare. Pe de o parte, guvernul catalan, condus de Carles Puigdemont, care a cîștigat la mustață alegerile de acum doi ani, printre altele și cu discursul separatist, a mers pînă în pînzele albe cu ideea acestui referendum, cu toate că demersul fusese declarat neconstituțional; și-a promovat proiectul politic împotriva unui număr semnificativ de catalani care nu sînt de acord cu o eventuală secesiune a provinciei. Dar și guvernul de la Madrid a întrecut cu mult măsura ordonînd o intervenție în forță a Poliției pentru a opri un referendum declarat oricum ilegal și neconstituțional, deci o consultare care oricum nu ar fi produs efecte. S-a spus – pe bună dreptate – că statul nu poate asista, impasibil, la încălcarea legii, că rolul său tocmai acesta ar fi, să intervină inclusiv coercitiv atunci cînd ordinea de drept e încălcată. Însă organizarea sau nu a unui referendum e o chestiune politică, la fel cum a fost și decizia de a ordona intervenția forțelor de ordine. Chiar era nevoie de violență pentru a împiedica o farsă? A înțelege un referendum cu o asemenea miză – și cu o mobilizare de acest nivel – exclusiv din perspectivă juridică arată nu doar cecitate politică, ci și, pînă la urmă, inadecvare în sens pragmatic.

Dar ce anume a determinat guvernul catalan să susțină, cu atîta insistență, un referendum despre autodeterminare în condițiile în care națiunea catalană se bucura oricum de drepturi extinse? Din 2006, după ce fusese adoptat, prin referendum, un nou statut, confirmat atît de Parlamentul național, cît și de cel local, catalanii fuseseră recunoscuți ca „națiune“. Partidul Popular condus de Rajoy a contestat noul statut, iar Curtea Constituţio­nală a Spaniei a decis, în 2011, că anumite articole ale statutului nu au putere de lege, ceea ce a însemnat o recentralizare a puterii locale. Însă, una peste alta, națiunea avea o largă autonomie: Catalonia este recunoscută ca o comunitate autonomă care dispune de parlament și guvern proprii și de o poliție sub comandă regională; serviciile sociale, sănătatea și educația sînt gestionate tot de comunitate; iar limbile oficiale, recunoscute, sînt spaniola și catalana (cea din urmă fiind limba de predare în școli). O autonomie extinsă, deci, și drepturi culturale garantate. Sînt doar trei domenii în care această regiune autonomă depinde de Madrid: apărarea, politica externă și chestiuni legate de fiscalitate. Și doar acest ultim punct e disputat de separatiști: capacitatea de a decide asupra veniturilor provenite din taxe și impozite. Catalonia produce, într-adevăr, mult mai mult decît consumă. Ar fi, după unele estimări, un sfert din PIB-ul Spaniei. Iar voința independentistă se bazează – de vreme ce toate celelalte drepturi sînt respectate – doar pe această pretenție, de a hotărî asupra destinației contribuțiilor fiscale. Privit din această perspectivă, secesionismul catalan devine meschin. Cine nu înțelege că veniturile statului din taxe și impozite se împart unitar și/sau în funcție de nevoi, nu în funcție de capacitatea de a genera venituri, nu înțelege, de fapt, principiul subsidiarității, pe care se bazează nu doar majoritatea democrațiilor europene, ci Uniunea Europeană însăși. Ce ar fi, de pildă, Germania de azi, dacă landul Bavaria, cel mai bogat, nu ar fi contribuit la reconstrucția landurilor sărace din fosta RDG?

Oricum, episodul de duminica trecută din Catalonia stîrnește îngrijorare și în Europa. E un tsunami populist (îi includ, aici, deopotrivă pe separatiștii catalani și pe conservatorii spanioli) care ar putea avea reverberații periculoase și în alte părți ale continentului. Mişcarea pentru independenţă a Cataloniei poate încuraja ori accentua tendinţe secesioniste în alte părți: Ţara Bascilor, Irlanda de Nord, Scoţia, Corsica, Flandra sau Tirolul de Sud. Putem învăța ceva din experiența de duminica trecută? Ne putem baza pe faptul că Mariano Rajoy și Carles Puigdemont vor găsi o cale de a intra în dialog? Violența și atitudinea autorităților de la Madrid îi va radicaliza încă și mai mult pe catalani, ba chiar îi va convinge și pe cei indeciși, pe cei care nu s-au prezentat ori au votat împotrivă, că divorțul chiar e o soluție în condițiile perpetuării acestor abuzuri.

Foto: adevarul.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.