Barometru și cinematograf

Publicat în Dilema Veche nr. 658 din 28 septembrie-5 octombrie 2016
Barometru și cinematograf jpeg

Barometrul de consum cultural e un bun instrument de măsură. El ne spune care sînt preferințele publicului, care sînt practicile de consum cultural, gradul de satisfacție, tendințele generale. E un instrument necesar mai ales pentru că mare parte din sistemul cultural funcționează pe bază de fonduri publice. E firesc ca, periodic, să verificăm, și din perspectiva beneficiarilor, adică a publicului, dacă aceste fonduri sînt cheltuite judicios.

Această cercetare periodică (ediția de acum e deja a zecea) oferă totodată și baza pentru orientarea strategiilor instituțiilor de cultură. Ministerul Culturii, în a cărui subordine se află și Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală care a realizat acest barometru, se bazează și el pe aceste date atunci cînd își definește strategia. Și barometrul, și strategia ar trebui deci să ofere o anume predictibilitate în mediul cultural. Nu e cazul, din păcate. Sînt atît de multe variabile (legislație, finanțare etc.), încît multe instituții și organizații nu-și pot face o strategie pe termen lung. Sau, dacă o au, nu pot s-o urmărească. Cele mai multe trăiesc de la o alocare bugetară la alta și-și adaptează programul din mers, în funcție de finanțare și de sprijinul politic, și nu în baza imperativului satisfacției publicului. Nu e deloc o întîmplare faptul că cetățenii înșiși dau punctaje mediocre la capitolul satisfacție. Infrastructura culturală precară e o cauză, dar și lipsa personalului calificat și motivat.

80% din populația României nu a fost niciodată la un cinema clasic anul trecut, spune barometrul. Și aici, datele sînt oarecum ambigue. Căci ar însemna ca 20% din români să fi fost la cinema anul trecut – un procentaj neverosimil în contextul infrastructurii deficitare și o cifră contrazisă de numărul de intrări la cinema declarate de distribuitori. Pe de altă parte, nu înțeleg nici exclamațiile și vaietele alarmiste cum că românii nu mai merg la cinema. Păi, la ce cinema să meargă? În 1990 erau 600 de săli funcționale. Cele mai multe au fost cedate autorităților locale sau au fost vîndute. Fostele cinematografe s-au transformat în săli de bingo, depozite, magazine și discoteci. Astăzi mai funcționează în jur de 20 de săli de cinema. La acestea se adaugă și cinematografele multiplex din mall-uri, situate, toate, doar în cîteva orașe importante.

Bine-bine, o să mi se spună, dar faptul că oamenii nu (mai) merg la cinema nu înseamnă că nu se uită la filme. Așa este. Și barometrul urmărește această tendință: foarte mulți se uită la film de acasă, la televizor, pe suport DVD sau pe Internet, ori își descarcă copii piratate. Filmul nu mai înseamnă (și) socializare, ci e mai degrabă o preocupare domestică. O tendință pe care barometrul de consum cultural o tot indică de ani de zile.

Dincolo de infrastructura precară (orașele de dimensiuni mici și mijlocii, dar și întreg mediul rural nu sînt deloc acoperite) sau, poate, tocmai din această cauză, oamenii și-au pierdut obiceiul să mai meargă la cinema. Dacă cei tineri nici nu conștientizează absența – mai ales cei care au crescut într-un oraș fără cinema –, cei de vîrstă mijlocie consideră că cinematograful este necesar. De unde și un semnal, pentru autorități, să extindă și să modernizeze rețeaua de săli. Cîțiva pași în acest sens s-au și făcut: un început de reformă instituțională și o schimbare legislativă importantă sînt cîteva progrese înregistrate într-un termen foarte scurt. E însă nevoie de mai mult. După cum sugerează chiar Barometrul, „Educația cinematografică, prin organizarea de vizionări colective și discuții, cursuri informale, ateliere de film, alte activități similare, ar putea face ca filmul să fie văzut ca o formă de acces la moștenirea culturală și, în egală măsură, să dezvolte capabilități ale tinerilor pentru o înțelegere creativă și critică a filmului“. Ar mai fi de adăugat, poate, că educația cinematografică ar trebui să explice și să redefinească rolul instituției numite cinematograf într-o epocă în care accesul la producții cinematografice e mai facil ca oricînd. Sau că filmul nu este, nu ar trebui să fie doar o formă de divertisment, facilă, accesibilă și gratuită – așa cum l-au consacrat, în ultimii ani, platformele online. Și în cinema ar trebui să trecem de la cultura gratuității la cultura calității.

Un ultim argument pentru im­por­tan­ța investiției în săli de cinema ar fi că trăim, de ani buni, în situația parado­xală de a investi în producția de film (adesea, cu succes, de vreme ce filmele românești se bucură de recunoaștere internațională), dar nu avem unde să le difuzăm.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.