Balcanizare şi pavlovizare

Publicat în Dilema Veche nr. 745 din 31 mai - 6 iunie 2018
Balcanizare şi pavlovizare jpeg

Balcanii reprezintă de multă vreme o dilemă a Europei, iar occidentalii privesc această regiune ca şi cum ar fi un copil neligitim, mai greu de educat şi de introdus în societate. Din cînd în cînd Uniunea Europeană organizează cîte un summit balcanic, cum a fost cazul şi anul acesta la jumătatea lunii mai, dar fără prea mult entuziasm. Întrebările care se pun în culise, la Bruxelles, legate de Balcani, ies parcă dintr-un oftat, dintr-o frustrare a capacităţilor reflexive. Ce strategie pentru ţările din Balcani care bat la uşa Europei, dar care nu sînt încă pregătite, nici economic nici la nivelul democraţiei, pentru a intra în club?

Europa este încă traumatizată de primirea prematură în sînul ei a Bulgariei şi a României. Încă un gest de generozitate, date fiind numeroasele crize actuale, pare riscant. Dar pe de altă parte acest copil mai ciudat şi mai neascultător pe care îl reprezintă Balcanii riscă să fie înfiat de alţii, de Rusia, de Turcia, de China... Balcanii sînt un cap de pod ideal pentru unele mari puteri care stau la pîndă în speranţa că edificiul european, deja fisurat, se va prăbuşi definitiv...

Urmăresc de mulţi ani modul în care presa occidentală, şi în special cea franceză, abordează problemele Europei de răsărit şi ale Balcanilor şi am şi eu unele frustrări cînd constat sărăcia analitică a comentatorilor. Rareori analizele sînt făcute de adevăraţi specialişti, iar unghiurile de abordare sînt rareori interesante (ca să nu spun inteligente). În general domină clişeele, ele regăsindu-se şi la nivelul limbajului, în arsenalul conceptual.

Mi se pare simptomatică, de exemplu, utilizarea termenului de balcanizare – un reflex al unei anumite imagini care s-a fixat în subconştientul colectiv occidental în privinţa Balcanilor. Puţine regiuni ale globului au dat astfel de concepte profund negative.

Dicţionarul Larousse conţine mai mulţi termeni similari, precum „li­ba­nisation“ (libanizare). În a­cest caz însă există o nuanţă, parcă mai pu­ţin gravă decît balcanizare. Libanizarea de­semneză un proces de fragmentare a unui stat pe fond de conflicte confesionale. Mai nou, văd că pătrunde în limbajul curent termenul de somalizare („somalisation“), cuvînt care captează ideea de prăbuşire a autorităţii statale şi de fragmentare clanică a teritoriului. Cum să evităm so­ma­lizarea Libiei, sau somalizarea Sahelului? se întreabă presa şi strategii. Mai rar, dar deja intrat în dicţionare, este termenul irlandizare. În revista Esprit am găsit acest incredibil titlu, datînd din septembrie 1989: „Palestina – Israel: se merge spre ir­lan­dizare?“ Irlandizare nu s-a fixat însă în mod durabil în limbajul analitic şi mediatic, poate şi pentru că între timp conflictul dintre catolici şi protestanţi în această regiune s-a mai calmat. O apariţie meteorică pe cerul limbajului jurnalistic a fost termenul finlandizare. Anul naşterii sale este 1953 cînd occidentalii constatau cum Finlanda, sub presiunea Uniunii Sovietice, aproape că nu mai avea politică externă şi nici suveranitate...

Ca bun colecţionar de termeni insoliţi, dar şi de clişee care ţin gîndirea în impas, mai am în insectarul meu termeni precum columbizare, afganizare, israelizare, cecenizare, catalonizare... Există un pericol de afganizare a Pakistanului, sau regiunii Sahelului, ne spun unii experţi. Iar în America latină columbizarea stă la pîndă, mai ales în Mexic, ţară care a preluat flagelul traficului de droguri şi al confruntărilor dintre cartelurile mafiote. Termenul israelizare a apărut în contextul multiplicării atacurilor teroriste în Europa, ceea ce îi face pe unii comentatori să avertizeze că pe bătrînul continent vom trăi curînd tot aşa cum trăiesc israelienii, într-o continuă stare de urgenţă, confruntaţi în fiecare secundă cu noi atentate.

Nimic nu se compară însă cu balcanizare, concept tocit şi utilizat excesiv, veritabilă sperietoare, cu conotaţia cea mai întunecată dintre toate, mai înrădăcinat în minţi decît oricare alt termen derivat dintr-o entitate geografică. Balcanizare este asociat cu toate sosurile actualităţii şi cu toate zvîrcolirile sociale şi geopolitice.

Într-un interviu publicat la începutul lunii mai în Le Figaro, filozoful francez Régis Debray deplîngea faptul că „globalizarea, care ar fi trebuit să fie un eveniment fericit, s-a transformat pînă la urmă într-o balcanizare furibundă“. Deduc din această frază că pot exista forme de balcanizare mai moderate şi altele mai grave... Ca formă de scurtătură reflexivă, de comoditate analitică şi de perpetuare a unui clişeu, balcanizare ţine deja de fenomenul pavlovizării discursului critic.

„Pericolul unei balcanizări a Spaniei şi al Europei este real“, scria Le Monde pe 11 octombrie 2017. „Internetul, dominaţie imperială sau balcanizare?“, se întrebau în septembrie 2013 doi experţi ai Institutului francez de analize strategice. „Opriţi balcanizarea sistemului educativ!“ cerea cotidianul comuniştilor francezi, L’Humanité, în octombrie 2012. Un grup senatorial avertiza, pe 28 martie anul acesta, că serviciul public feroviar riscă balcanizarea dacă Franţa deschide acest sector concurenţei…

Imposibil de enumerat aici toate domeniile de activitate sau fenomenele geopolitice peste care a fost aplicată eticheta „balcanizării“. Tuturor acestor minţi însă îmi vine să le spun: opriţi-vă, dragi confraţi, nu va mai pavlovizaţi, nu vă mai clişeizaţi, nu vă mai uniformizaţi. Nu neg că Balcanii au revenit în centrul atenţiei mondiale după 1990, în contextul destrămării Iugoslaviei şi al războiului din Bosnia. Ceea ce a realimentat termenul de balcanizare cu noi imagini de coşmar şi cu noi conotaţii negative. Nu neg nici faptul că opinia publică europeană s-a aflat în situaţia de a „revizita“ Balcanii prin ororile care s-au produs acolo între 1992 şi 1995. Sarajevo, Srebreniţa, Vukovar sînt nume care au fost atunci repetate zilnic, forţînd întreaga lume la un turism mediatic macabru.

Un fel de blestem conceptual apasă totuşi pe această zonă a Europei, în numele careia protestez: termenul de balcanizare nu reflectă decît carenţele de gîndire şi de informare ale celor care îl folosesc, precum şi un reflex condiţionat pavlovian în domeniul limbajului.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.