Anne Hidalgo, primarul pietonilor?

Publicat în Dilema Veche nr. 848 din 9 - 15 iulie 2020
Bătălia cu giganții jpeg

Nu e nici o surpriză că socialista Anne Hidalgo a fost realeasă primar al Parisului. Sondajele o indicau ca favorită. Chiar dacă în primul mandat de primar a produs numeroase controverse. Susținută de ecologiști și de comuniști, ea și-a fixat drept element-cheie al campaniei electorale combaterea poluării și a schimbărilor climatice. Primar al capitalei de șase ani, Anne Hidalgo vrea să facă din Paris un oraș „mai ecologic, social și umanist”. Turul al doilea al alegerilor municipale, inițial amînat pe fondul crizei sanitare, a fost marcat de o prezență foarte scăzută din cauza temerilor legate de pandemie. Doar 40%  din alegători s-au prezentat la urne.

Încă din 2014, la scurt timp după alegerea în funcția de primar al Parisului, Anne Hidalgo a lucrat la redefinirea politicilor urbane și de mediu. Un prim obiectiv: recuperarea spațiului folosit de mașinile personale în favoarea pietonilor și bicicliștilor. E o luptă complicată și riscantă: traficul auto e identificat aproape în toate marile orașe drept principala preocupare a cetățenilor. Iar reducerea poluării nu poate fi atinsă fără decongestionarea traficului. Anne Hidalgo a abordat chestiunea frontal, venind nu cu măsuri de descurajare, ci direct cu restricții de circulație.

Lista Anne Hidalgo a fost aleasă în primul rînd în circumscripțiile din centrul Parisului, și mai puțin în cele din zona metropolitană extinsă. Nu e deci de mirare că bătălia împotriva mașinii și pentru transportul alternativ a pornit de la centru spre periferie. Însă lupta politică e mai complicată și depășește clivajele de tipul centru/periferie, pietoni/automobiliști etc. Cumva, Anne Hidalgo nu e nici primarul pietonilor, nici primarul centrului, nici primarul partidelor care au susținut-o… A livrat ceea ce a promis? Doar într-o oarecare măsură. Extinderea zonelor ciclabile și restricționarea circulației auto în anumite zone și/sau în anumite intervale orare nu au putut preveni, în anumite momente, depășiri ale valorilor în materie de poluare. Pandemia COVID-19 a accelerat măsurile și, probabil, odată implementate, deciziile adoptate în ultimele luni vor deveni politici durabile. Printre altele, Hidalgo a decis pietonalizarea unor străzi centrale și a creat zeci de kilometri de piste dedicate bicicliștilor.

E mult, într-o perioadă atît de scurtă, dar e prea puțin pentru a produce schimbarea. Ce urmează? La Paris există aproximativ 85.000 de locuri de parcare stradale. Anne Hidalgo intenționează să desființeze 60.000 dintre ele pentru a lărgi trotuarele sau pentru a crea noi piste ciclabile. O altă măsură de descurajare a traficului auto: viteza maximă de deplasare a mașinilor în oraș va fi de 30 km/h cu excepția cîtorva bulevarde și a șoselei periferice, unde se permite deplasarea cu 50 km/h (față de 70 km/h cît e acum). O adevărată revoluție în trafic!

Acum, obiectivul declarat al primarului reales e ca Parisul să devină „un oraș de 15 minute”. Adică fiecare locuitor să poată ajunge pe jos sau cu bicicleta acolo unde are nevoie.

Pentru zona centrală, misiunea e probabil fezabilă. Însă nu e clar cum va putea livra ce a promis locuitorilor din cartierele mărginașe. Mulți o acuză de eco-populism – și argumentele criticilor nu pot fi neglijate. Pentru că, în absența unei restructurări a transportului în comun, orașul de 15 minute e o utopie. O metropolă de dimensiunea Parisului nu are nici o șansă să funcționeze ca Oslo, de pildă, unde pietonalizarea unor largi porțiuni ale orașului chiar a scăzut semnificativ poluarea și a crescut calitatea vieții. Pînă și unii ecologiști francezi ironizează planurile „gîndite în 15 minute” de Anne Hidalgo. Ceea ce e de necontestat, după (deocamdată) experimentul început de ea, e că există viață urbană și fără mașină, chiar și în metropole. Și ar mai fi ceva: Anne Hidalgo a cîștigat alegerile municipale promițînd nu crearea unor locuri de parcare noi, ci desființarea unor parcări existente. E, și asta, o performanță.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.