A fost vizita la Casa Albă un succes?

Publicat în Dilema Veche nr. 695 din 15-21 iunie 2017
A fost vizita la Casa Albă un succes? jpeg

N-ar fi deloc o dovadă de luciditate dacă ne-am grăbi să strigăm de entuziasm după vizita președintelui Iohannis la Washington – și aceasta, chiar dacă liderul român a făcut o figură bună pe pămînt american. Dar nu despre prestația președintelui nostru este vorba aici. Ci despre rezultatele pe termen mediu și lung.

Este adevărat că, pe termen scurt, fiecare dintre părți și-a atins un obiectiv. Donald Trump a putut arăta lumii că păstrează dialogul cu Europa, în pofida eșecului cu care s-a soldat recentul său turneu pe Vechiul Continent. Și nici nu se putea altfel, cîtă vreme l-a avut ca interlocutor pe liderul celei mai pro-americane națiuni membre a Uniunii Europene.

De partea cealaltă, o vizită la Casa Albă reprezintă rețeta infailibilă pentru ranforsarea poziției politice în plan intern. Sondajele o vor arăta, cu siguranță, în perioada imediat următoare. Aceasta, într-un context intern tulbure, în care e bine să arăți cine e șeful. Altfel, dacă subminarea unității europene reprezintă un obiectiv pe termen mediu pentru administrația Trump (și numeroase declarații conduc către această idee, vezi salutarea Brexitului sau aprobarea politicilor lui Putin), atunci liderul de la Casa Albă a eșuat.

În România am trecut cam prea ușor peste declarația președintelui Iohannis, de la conferința de presă, potrivit căreia o Uniune Europeană puternică este în folosul Statelor Unite. Grimasa lui Donald Trump a semănat cu cea din timpul celebrei conferințe cu Angela Merkel. Să fie o coincidență? Poate că nu. Cu cîteva zile înainte de vizita președintelui român în Statele Unite, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, avertiza statele membre că Bruxelles-ul nu le va permite încheierea de acorduri comerciale separate cu Washington-ul. Să fi fost un semnal către București?

Se știe acum că, în cadrul întrevederii de la Casa Albă, Donald Trump i-a propus Angelei Merkel de zece ori un acord comercial separat. Cu alte cuvinte, i-a propus să-și trădeze partenerii europeni în favoarea unei înțelegeri comerciale cu Statele Unite, în condițiile în care exporturile peste Ocean sînt o componentă importantă a succesului economic german. De zece ori Angela Merkel a spus „Nu“ și de-abia a unsprezecea oară, sfătuit de un consilier, Trump a renunțat, după cum relatează presa internațională. Să fi încercat Donald Trump și cu țara europeană aflată spre coada clasamentului ceea ce nu i-a reușit cu cea mai puternică? În orice caz, mesajul președintelui român a fost identic cu al cancelarei germane: Uniunea Europeană este solidară. Eșec pentru Trump.

Aspectul poate cel mai comentat al vizitei (dincolo de cancanurile din cadrul delegației de presă) a fost, desigur, confirmarea de către președintele Trump a angajamentului pentru Articolul 5 din Tratatul NATO, baza apărării colective. Răspunsul liderului de la Casa Albă la o întrebare din partea grupului român de presă pare reconfortant. Dar pentru cît timp? Criticat în Europa, dar și acasă, pentru a nu fi invocat Articolul 5 în discursul de la noul sediu NATO din Bruxelles, președintele Trump avea nevoie să schimbe puțin impresia. Dar cîtă bază se va putea pune, în viitor, pe această declarație, cunoscută fiind inconsecvența liderului american? Și apoi, cît de mult ne putem baza pe garanțiile Casei Albe în fața amenințării rusești, în contextul suspiciunilor tot mai numeroase privind legăturile cu Kremlinul ale unor membri importanți ai echipei Trump, dacă nu cumva ale președintelui însuși?

Încă de la ieșirea din regimul comunist, România și-a fixat drept obiectiv strategic „integrarea euro-atlantică“, judecînd la pachet Uniunea Europeană și NATO. În viziunea Bucureștiului, Alianța Atlantică avea să asigure ieșirea din spațiul de influență sovietic și post-sovietic, iar comunitatea europeană, resursele pentru dezvoltare. Judecata s-a dovedit, în esență, corectă și este un fapt remarcabil că linia a fost urmată de toate formațiunile politice, fără o opoziție semnificativă (deși au existat și cîteva încercări de schimbare a cursului, inspirate de moguli locali).

Dar lucrurile ar putea să se schimbe și un divorț atlantic nu mai este chiar de domeniul utopiei. Există în Statele Unite un curent de gîndire potrivit căruia angajamentul american pentru apărarea Europei a devenit nerentabil. Și există pe continentul nostru opinii potrivit cărora Europa nu are de ce să urmeze aventurile militare ale Americii și că trebuie să-și croiască o abordare proprie. Dacă aceste curente de gîndire vor prevala, să nu ne facem iluzii – România nu va avea cum să fie ea liantul dintre Europa și America. Și chiar dacă un asemenea scenariu nu va deveni realitate, este clar că natura relației transatlantice se va schimba oricum. Ambițiile europene în domeniul apărării și industriei militare sînt un semn cît se poate de evident.

Vizita președintelui român în Statele Unite, cu tot succesul ei de etapă, ar trebui să marcheze pentru noi mai degrabă începutul unei dezbateri despre locul nostru în viitoarea lume occidentală. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.