Acum zece ani, România și Bulgaria se bucurau de primele zile ca state membre ale Uniunii Europene. Primii cetățeni români și bulgari trecuseră deja frontiera numai pe baza cărților de identitate, creșterea economică era robustă, iar știrile despre criză păreau doar niște ecouri îndepărtate de dincolo de Ocean. Liderii politici făceau deja calcule febrile în legătură cu miliardele ce stăteau să vină. Nimic nu părea să întunece orizontul. Dar acum, privind în urmă la deceniul care tocmai s-a scurs, putem spune că  aderarea României și a Bulgariei a fost un succes?

Conform datelor Eurostat, cele două țări au intrat în Uniunea Europeană aproximativ din aceeași poziție – un PIB/locuitor de 38% din media UE pentru Bulgaria și 39% pentru România. Ele au reușit, în acest deceniu, să recupereze ceva din distanța care le desparte de media europeană. România s-a descurcat ceva mai bine, ajungînd la un nivel de 57%. Bulgaria – doar 47%, potrivit datelor Eurostat valabile pentru anul 2015.

România rămîne penultima în clasamentul bogăției din Uniunea Europeană, dar a reușit să depășească în acești ani cîteva state din regiune, după cum o arată datele Eurostat. În primul rînd, Turcia, rămasă la 52% din media europeană. Acum zece ani, Turcia era mai bogată (44% din media UE față de 39% România). Și, cu toată guvernarea mult lăudată a lui Erdogan, cel puțin de pînă în 2014, iată-i pe români în avantaj. Am depășit Muntenegrul, rămas la 42%, deși plecaserăm de la același nivel în urmă cu zece ani. De altfel, sîntem cu mult peste orice stat din regiune care nu este membru al Uniunii Europene. Serbia și Macedonia se află la 36%, Albania la 30%, Bosnia și Herțegovina la 28% din media UE. Și sîntem la un punct în urma Croației, cel mai nou membru al Uniunii, care practic a stagnat în ultimul deceniu, în raport cu media europeană.

Din acest punct de vedere, aderarea s-a dovedit varianta cîștigătoare – a adus pentru economiile României și Bulgariei un dinamism nemaiîntîlnit în regiune. Rata sărăciei a scăzut spectaculos în Bulgaria, de la peste 60% din popuație în risc de sărăcie, în 2006, la 41% acum. Și în România, scăderea e semnificativă – de la 47% la 37% în ultimul deceniu, potrivit unei analize a Euronews.

Aproape 20 de miliarde de euro s-au aflat la dispoziția României în exercițiul bugetar 2007-2013 (din care a absorbit circa 80%, potrivit ultimelor rapoarte guvernamentale). Bulgariei i-au revenit 7 miliarde, din care a absorbit 85%.

Dar dinamica economică și reducerea gradului de sărăcie au venit la pachet cu exodul forței de muncă. După cum raporta agenția bulgară de știri Novinite, în 2015, numărul bulgarilor plecați la muncă în străinătate ajunsese la 2,5 milioane, depășindu-l astfel cu 400.000 pe cel al angajaților din țară. Numărul românilor plecați să lucreze în statele membre ale Uniunii este estimat la circa trei milioane.

Și mai trebuie spus că dezvoltarea nu s a simțit la fel în toate regiunile. Este adevărat, Bulgaria a construit o impresionantă autostradă care leagă Sofia de portul Burgas, își extinde rapid autostrada dinspre Sofia spre granița cu Grecia, capitala Sofia tocmai a inaugurat prima sa linie de metrou și șoseaua de centură a Sofiei, cu zece benzi. Centrele de afaceri și de comerț se dezvoltă spectaculos, la Sofia, ca și la București. Cu peste 125% din media europeană, ca PIB/locuitor, capitala României privește de sus întreaga regiune. La fel, alte orașe mari ale României, precum Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași, cresc în ritm amețitor, îndeosebi datorită investițiilor străine și sectorului IT. Și totuși, cinci dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României se află printre cele mai sărace 20 ale Uniunii Europene. O situație identică și în Bulgaria.

Ambele state au intrat în Uniunea Europeană avînd legat de picioare „bolovanul“ MCV. Acesta le-a împiedicat o integrare mai profundă – România și Bulgaria nu sînt nici acum membre Schengen, deși Comisia Europeană a certificat faptul că, tehnic, sînt pregătite.

Bulgaria a avut, în ultimii ani, multe motive să privească invidioasă peste Dunăre, la progresele înregistrate de România în asigurarea independenței Justiției și în lupta împotriva corupției. Dar sistemul de justiție din România are de trecut un important test de stres în următoarea perioadă, după ce, în campania electorală, mulți dintre actualii susținători ai guvernului au dat de înțeles că vor să schimbe cursul.

A fost, așadar, un succes aderarea României și a Bulgariei? Nu tocmai, în raport cu așteptările celor mai săraci dintre români și bulgari, și poate nici comparativ cu ceea ce sperau mulți dintre birocrații europeni.

Lucrurile arată însă cu totul altfel dacă le privim în context regional. România și Bulgaria au fost și ele lovite de criza financiară, și aceasta într-un context regional încă tensionat, dacă privim spre Balcanii de Vest, Turcia, Ucraina și Orientul Mijlociu. România și Bulgaria au rămas democrații liberale, iar cele două societăți se numără printre cele mai euro-optimiste din întreaga Uniune.

Deși este greu, dacă nu imposibil să ieși din „mantra“ regională, în ultimul deceniu, România și Bulgaria s-au distanțat clar, în comparație cu statele din vecinătate care nu au aderat la Uniune – din punct de vedere economic, social, al dezvoltării democrației. România este de departe campioana regională, iar Bulgaria, vicecampioana.

Din acest punct de vedere, aderarea celor două state a fost un succes incontestabil, cu care Uniunea Europeană are de ce să se mîndrească.