Citirea online şi lectura pe hîrtie <p>- interviu cu Călin FUSU, manager general Neogen</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 266 din 19 Mar 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am venit în 1990, cu prima tranşă de studenţi basarabeni sosiţi aici. Am făcut ASE-ul, am început să lucrez pe piaţa de capital din Bucureşti, apoi la Chişinău, după care la Tîrgu-Mureş. A urmat perioada Neogen. Aşadar, iniţial aţi făcut ceva care nu avea nici o legătură cu zona online. Da, am lucrat în investiţii. Povestea Neogen în Balcani Cum aţi făcut schimbarea? Ideea mi-a venit citind reviste străine pe Internet în timp ce mă plictiseam la job, acelaşi fond de investiţii pentru care am lucrat în majoritatea timpului înainte de Neogen. Citeam pe net ce se mai întîmpla prin America, despre antreprenorii online de acolo care prin 1999-2000 deveneau milionari în trei luni. Am zis: de ajuns cu job-ul ăsta de director plictisit şi cu salariu mare, hai să facem ceva. Aveaţi vreo noţiune despre domeniul online în momentul acela? Nu. Bine, aveam o noţiune pe partea de marketing, dar nu ştiam partea tehnică deloc, drept care am dat un anunţ că angajez programator web. Au venit mai mulţi oameni dintre care trei erau colegi de şcoală, trei tineri maghiari din Tîrgu-Mureş, şi cu ei am ajuns să înfiinţez firma. Aveam informaţii mai ales din zona de finanţe. Văzusem că fondurile de investiţii pariază mulţi bani pe acest domeniu, ceea ce însemna că e un domeniu de creştere. Am mai observat că era o zonă în care nu aveai nevoie de investiţii financiare foarte mari. Acum trebuie să investeşti mai mult? Nu, acum trebuie să investeşti şi mai puţin, pentru că au apărut diferite instrumente care-ţi fac viaţa mai uşoară. Această combinaţie dintre costurile iniţiale mici şi potenţial mare făcea alegerea domeniului destul de simplă. Apoi, pe măsură ce am început să facem bani, aveam la un moment dat vreo opt site-uri, nu le mai ştiam nici noi bine. Acum cu cîte aţi rămas? Acum rămîn trei pe fiecare ţară, pentru că în 2005-2006 ne-am extins şi regional, întîi în Bulgaria, Republica Moldova şi Serbia. Practic, funcţionăm pe trei site-uri, Neogen " care e o reţea socială, bestjobs " site de angajări şi Neobizz " pentru anunţuri. Mai avem colegi.ro " site de menţinut relaţii cu foştii colegi, doizece " site de jocuri online şi noi2 " site de matrimoniale, dar le vedem în cadrul reţelei sociale Neogen, acelaşi produs de interacţiune între oameni. De ce aţi ales să faceţi site-uri din aceste zone " aţi vrut să se completeze cumva sau, pur şi simplu, sînt făcute la întîmplare? Iniţial, ne-am concentrat pe zona de job-uri şi anunţuri şi am fost destul de buni. Am ales-o pentru că e o arie destul de profitabilă. Apoi, partea de socializare a venit pe parcurs, prin achiziţii, în mare parte, respectiv în România am cumpărat doizece şi colegi.ro, dar cel mai mare impuls a fost dat de achiziţiile din Bulgaria şi Republica Moldova, unde am cumpărat nişte site-uri foarte bune de social networking, care sînt numărul 1 în respectivele ţări. Venim înapoi în România cu acest produs şi îl punem sub brand-ul Neogen, sperînd să avem acelaşi succes ca în celelalte ţări. Cum aţi compara felul în care a mers afacerea în România cu ţările în care aveţi filiale? La nivelul nostru, al firmei, deosebirea este că acolo sîntem mai buni ca trafic şi în România sîntem mai buni la capitolul făcut bani. Acum încercăm să învăţăm, dinspre România spre Bulgaria, cum să facem bani, şi dinspre Bulgaria spre România, cum să creştem mai repede. Vorbind în general despre piaţă, e destul de bine dezvoltată în Bulgaria. Mai bine decît la noi? Pe zona de Internet, da, mai bine decît la noi, prin urmare avem ce învăţa de acolo, deşi economic sînt în urma noastră. Au început mai devreme şi au fost mai multe investiţii, inclusiv din exterior, au două firme de Internet cotate şi la bursă. Sînteţi de acord cu afirmaţia "cei care-şi petrec timpul pe site-uri de social networking nu au viaţă personală"? Nu, cred că dimpotrivă, au o viaţă personală mai bogată. Adică, pe aceeaşi unitate de timp pot să cunoască şi să menţină contactul cu mai mulţi oameni, şi astfel viaţa lor personală s-a îmbogăţit, datorită oamenilor pe care i-au cunoscut şi a informaţiilor noi pe care le-au obţinut prin intermediul acestor întîlniri. Fiindcă altfel nu au prea mult timp. Eu, de exemplu, sînt un comunicator slab, un iniţiator slab de relaţii în viaţa reală. Nu sînt neapărat reprezentativ pentru toţi oamenii, dar timp nu prea avem în general, doar cînd sîntem foarte tineri. Astfel de instrumente ne sînt necesare pentru socializare. Altminteri trebuie să-ţi aduci aminte că nu ai sunat pe cineva, şi aşa mai departe. Aşa, intri pe o reţea socială unde ai majoritatea prietenilor şi cunoştinţelor, vezi că cineva şi-a schimbat poza şi şi-a pus una nouă, cu copilul. Ajută la menţinerea relaţiilor, e foarte eficient. În lume care sînt cele mai extinse reţele de genul ăsta? Facebook şi MySpace. Presa " online şi pe print Ce părere aveţi de zona media online din România? Cum o să evolueze în următorii ani? Piaţa media, după părerea mea, o să evolueze în bine pentru publicaţii ca Dilema veche şi prost pentru cotidiene. Printul va deveni o zonă de elită, print-urile vor deveni scumpe şi puţini şi le vor permite. Cred că ştirile se vor muta pe Internet, analiza şi publicaţiile săptămînale, lunare vor fi citite mai curînd pe hîrtie, pentru că sînt mai lungi, în primul rînd. Şi în al doilea, sînt publicaţii pe care pur şi simplu merită să le ţii în casă, la un moment dat. De exemplu, eu obişnuiam să cumpăr Lettre Internationale şi strîngeam revistele, le ţineam acasă, în ideea că odată o să-mi găsesc timp să le citesc. Nu prea mi-am găsit, din păcate. Atunci cotidienele ce-ar trebui să facă, să-şi extindă ediţiile online? Ar trebui să rămînă doar cu ediţiile online. În cîteva interviuri aţi mărturisit că citiţi Dilema veche. De ce şi ce anume vă place? În primul rînd, îmi place Radu Cosaşu. Eu am un obicei de a citi revista, încep dinspre margini spre centru, că aşa e mai simplu să schimbi pagina. Asta m-a încurcat puţin, pentru că Radu Cosaşu era la un moment dat pe pagina a doua de la capăt şi acum e mai pe centru. De ce citesc Dilema veche? Pentru că presa e destul de isterică la noi, nu ştiu dacă e cuvîntul potrivit, dar asta e impresia, toată lumea e agitată, şi Dilema veche e mai aşezată, analizează ce se întîmplă, nu se uită exclusiv la cine ce-a mai zis. În legătură cu prezenţa online, ne-aţi sfătui ceva? Nu ştiu, nu citesc niciodată online Dilema veche. O ştiu doar pe print. Dacă ne uităm la reviste de genul ăsta, cred că nici The New Yorker nu are o abordare online prea clară, pentru că are un public fidel, care dă bani ca să cumpere revista. Eu citesc online pentru că pot să-mi aleg sursele foarte nişate, şi apoi pot să-mi aleg cuvinte-cheie după care să caut tot ce apare despre Neogen, de exemplu. Fac economie de timp. Pe cînd, să zicem, în cazul unei reviste de tip Dilema veche, eşti ajutat să descoperi nişte teme noi la care nu te-ai fi gîndit. Sînt două modalităţi de citire: pe online mergi direct la ţintă şi nu pierzi timp, pe offline cineva asamblează lucrurile pentru tine şi îţi spune: uite, poate te interesează şi asta. Aţi reuşit vreodată să citiţi o carte online? Nu, e foarte greu. Încerc să printez tot ce are mai mult de trei pagini. Abia acum încep să apară tehnologiile care ne vor ajuta să citim online, cum este Kindle de la Amazon, care are o iluminaţie sănătoasă, aproximativ ca a unei cărţi, şi poţi să ai mii de cărţi la un loc. Durează un pic pînă apar mai mulţi cumpărători, astfel încît autorii vor publica direct pentru Kindle, nici nu vor mai trece prin edituri " alt business care va avea de suferit. Aţi avut multe proiecte eşuate? Am făcut multe greşeli pentru că am încercat multe lucruri. Cred că cei care au succes nu sînt mai inteligenţi decît ceilalţi, ci încearcă mai multe lucruri, au o înţelegere a riscului de a pierde mai mare. Şi atunci, dacă cineva încearcă de două ori şi eu de douăzeci, cu o şansă de succes de 50%, eu o să reuşesc de mai multe ori. Dar va trebui să trec şi peste zece insuccese, e adevărat. Rădăcinile basarabene Pe unde vă place să călătoriţi? Nu prea am timp, călătoresc mai mult pentru afaceri. Am fost prima dată la Amsterdam şi am ajuns seara, am mîncat alături de cei care m-au invitat acolo, a doua zi de la 9 la 16 aveam întîlnire şi pe urmă avionul. M-am sculat la 7 să văd centrul Amsterdamului, dar nu sînt nici acum sigur că l-am găsit. Altfel, mi-a mai plăcut la New York, Londra, Madrid. Călătoresc mai mult prin regiune, la bulgari, la sîrbi, la moldoveni, şi îmi place. Ca basarabean, vorbiţi ruseşte? Da. Acolo tot mediul era şi este de această natură, televiziunile erau majoritatea în ruseşte, se vorbea pe stradă, în magazine. Nu prea aveai cum să nu înveţi, doar dacă stăteai în casă. Acum sînt tineri care pot să trăiască în Chişinău, fără să ştie rusa, dar tot sînt expuşi la ea. Mass-media rusească e mai prezentă acolo decît cea în limba română. Cum vi se par relaţiile dintre Basarabia şi România acum? Şi cele de afaceri, şi cele dintre oamenii obişnuiţi? Cele dintre oamenii obişnuiţi cred că sînt normale, deşi mai slabe decît la începutul anilor ’90, prin ’92 s-au deschis toate vămile, cînd nu mai era nevoie de viză, acum, mai puţin, pentru că e nevoie de viză europeană. Altminteri, relaţiile sînt cumva prizonierele conducătorilor ţării: Voronin nu e tocmai un fan al României. Dar ar putea fi schimbate. Cum? Odată cu alegerile. Votaţi? Da. Sînteţi interesat de ce se întîmplă acolo? Da. Cred că oamenii, pe măsură ce ajung mai spre bătrîneţe, încep să se apropie de rădăcini. Altfel, n-am mai fost pe acasă de vreo patru ani, şi pentru că mă tot întreabă cînd mă însor. Bănuiesc însă că de la o vreme te cuprind tot felul de nostalgii şi chiar dacă stai toată ziua cu gîndul la business, vrei să-ţi faci timp să vezi locurile unde te-ai născut. Pe ce cheltuiţi de obicei banii pe care-i cîştigaţi? Nu prea ţin o evidenţă. Mîncare, haine, ca toţi oamenii, nu am categorii diferite de cheltuieli. Am un leasing la maşină, în schimb. Raportul efort-cîştig vi se pare bun în cazul dvs.? Da, foarte bun. Şi nu mă refer la banii pe care-i cîştig lună de lună, ci la potenţialul de creştere a afacerii. Dacă reuşesc să dezvolt o afacere valoroasă e principalul cîştig. a consemnat Mădălina ŞCHIOPU

Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
“Vreau să schimbăm peisajul cultural precambrian de la noi” – interviu cu Victor STÜTZ
De vreo cinci ani, în patrie se lasă cu site-uri de muzică. De toate felurile şi orientările. Pe cele mai bune le-am deocheat deja in miniseria publicată în paginile Dilemei vechi. Bloguri mii, libertate şi libertinaj de opinie, tot mai mulţi fani ai lumii audio care simt să-şi iscălească propriile impresii şi să le împrăştie în acest extrem de favorabil mediu digital. Cunoscut pentru implicarea lui în variate acţiuni culturale, Victor Stütz lucrează la deschiderea proiectului Avec, un proiect-a
“Sînt un om care plăteşte un bilet şi vrea să vadă un film” – interviu cu Oana GIURGIU, producător de film  jpeg
“Sînt un om care plăteşte un bilet şi vrea să vadă un film” – interviu cu Oana GIURGIU, producător de film
Oana Giurgiu a urmat facultăţile de Jurnalistică şi de Drept şi încă din timpul studenţiei a lucrat ca reporter la Tele 7 abc. A fost producător de emisiuni la Atomic TV, Prima TV şi Antena 1, de videoclipuri muzicale şi de evenimente – de la concerte pînă la concursuri de ski extrem. A realizat mai multe documentare şi face parte din echipa care organizează anual Festivalul de Film Transilvania de la Cluj şi Premiile Gopo. Ca producător de film a lucrat la mai multe filme printre care Legături
Un englez la Bucureşti – interviu cu dr  Nigel TOWNSON, director British Council Romania  jpeg
Un englez la Bucureşti – interviu cu dr. Nigel TOWNSON, director British Council Romania
Nigel Townson a lucrat mai bine de opt ani în România, în perioada 1989-1997. A colaborat cu Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj ca lector al Departamentului de limbă engleză şi tot aici a pus bazele primului master de Studii Culturale Britanice din România, în 1994. Doi ani mai tîrziu, în 1996, s-a mutat la Universitatea Bucureşti unde a fost timp de 18 luni codirector al masterului de Studii Culturale Britanice de aici.
Tineretul de azi nu mai ştie să petreacă jpeg
Tineretul de azi nu mai ştie să petreacă
– interviu cu Nelu PLOIEŞTEANU –
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Limbajul contabil ar frebui să fie universal – interviu cu Andreia MANEA
Absolventă în 2003 a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Andreia Manea conduce astăzi operaţiunile din Europa de Sud-Est ale celei mai mari asociaţii contabile din lume – ACCA (Association of Chartered Certified Accountants).
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Valorile culturale trebuie privite în perspectivă
Institutele străine sînt deja parte firească a peisajului cultural al Capitalei. Printre cele mai iubite şi vizitate se numără Institutul Polonez.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
„Prin atîtea călătorii, chiar cred că am devenit un cetăţean global”
A făcut trei ani de Matematică, apoi a terminat Limbi străine la Universitatea din Bucureşti (cu un an de studii în Olanda). A lucrat o perioadă în media (printre altele şi la o agenţie de presă din Luxemburg), apoi şi-a fondat propria agenţie de turism. În momentul de faţă Irina Andreescu lucrează ca traducător freelance şi… călătoreşte.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
A citi literatură cu voce tare
În mai 1998, s-a prezentat la un concurs organizat de Asociaţia Nevăzătorilor din România, fără să ştie nimic despre postul pe care ar fi vrut să-l ocupe – lector al Studioului Cărţii Vorbite al ANR. În urma probei pe care a susţinut-o – citirea mai multor pasaje din cărţi şi autori diferiţi, prin care i-au fost testate capacitatea de adaptare la diverse stiluri, dar şi pronunţia corectă a unor nume străine – Simona Soare-Ivănescu a convins repede de talentul ei de „cititor“ şi a fost angajată.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Etică, biologie şi interese - interviu cu Peter SINGER -
Filozof şi bioetician, profesor la Universitatea Princeton, Peter Singer este unul dintre cei mai controversaţi " dar şi cei mai citaţi " autori contemporani....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O mie de oameni la un concert cameral - interviu cu Razvan POPOVICI, director al Festivalului SoNoRo -
A patra ediţie a Festivalului internaţional de muzică de cameră SoNoRo, al cărui director sînteţi, mi s-a părut organizată într-un mod cît se poate de natural....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la cuvinte la imagini - interviu cu Vlad NAUMESCU, antripolog -
S-a născut la Bucureşti, pe 2 ianuarie 1977....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cei care fac instituţiile să meargă sînt oameni - interviu cu Oana MARINESCU, director general în Ministerul Afacerilor Externe -
Oana Marinescu a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, a lucrat apoi cîţiva ani ca jurnalist specializat în politică internă, iar între 2000 şi 2004 a fost consilier po...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Călătorii spre "albul pămîntului” - interviu cu Uca MARINESCU, exploratoare -
La doamna Uca Marinescu te uiţi lung şi poţi să declari, aproape în deplinătatea tuturor facultăţilor personale, că o femeie ca ea nu există!...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Festivalul de la Gărâna e făcut cu prieteni” - interviu cu Marius GIURA -
Marius Giura este omul care face posibil, de mai bine de un deceniu, Festivalul Internaţional de Jazz de la Gărâna, probabil cel mai important festival ţinut în România....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O viaţă între două meserii - interviu cu Tomas AYUSO, pictor şi maseur -
În Spania, la Clinica Buchinger din Marbella, stabiliment de lux pentru "punerea în formă", una dintre cele mai căutate "proceduri" este masajul....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la Lego la grădiniţă - interviu cu Florentina COSTACHE, directoarea grădiniţei LEGO -
Florentina Costache (45 de ani) are în Bucureşti o grădiniţă particulară numită Lego pentru care face de toate: este proprietar, director, administrator, chiar şi şofer....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Detaliul funcţionează ca un
Judecînd după experienţa profesională, poţi spune fără ezitări " poate doar un pic pompos " că Matei Filip este un om "multilateral dezvoltat"....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Românii ar migra în Marea Britanie, dar britanicii se plîng mereu de ţara lor” -interviu cu Rupert WOLFE-MURRAY, persoană cu multe ocupaţii -
Rupert Wolfe-Murray a absolvit Liverpool University în 1985, a plecat apoi în Tibet, unde a predat engleza şi a scris o carte de călătorii....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Birocraţie europeană şi euro-jargon: o scurtă iniţiere - interviu cu Lucian BRANEA, manager de proiecte cu finanţare europeană -
Este din Piatra Neamţ, deşi certificatul său de naştere a fost emis în Bacău, "într-o zi atipică dinspre finalul zodiei Fecioarei", ne spune Lucian Branea....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
”Trebuie să ai curajul să jonglezi cu regulile” - interviu cu Ana WAGNER, designer -
În 2006, Ana şi Irina Wagner au deschis un conceptstore cu obiecte din porţelan: magazinul Wagner " arte frumoase şi poveşti. Fiecare obiect este decorat după o idee originală şi spune o poveste....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Criza " o şansă pentru Bucureşti - interviu cu Teodor FROLU
Absolvent al Universităţii de Arhitectură din Bucureşti, în vîrstă de 44 de ani, Teodor Frolu este director general al firmei DC Communication şi partener în alte două companii care se ocupă de str...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Recuperare şi readaptare pentru nevăzători " interviu cu Nadia VOICU, preşedinta Asociaţiei "Trandafirul Negru” "
În 2003, în urma unui diabet şi a unor intervenţii nereuşite la ochi, Nadia Voicu, o studentă din Comarnic, a orbit, total, la 27 de ani....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la Polul Nord în Antarctica " interviu cu Teodor NEGOIŢĂ, explorator "
Teodor Negoiţă s-a născut în 1947, comuna Sascut, jud. Bacău (cum ţine să sublinieze el însuşi, într-o familie de învăţători). Este primul român care a atins Polul Nord....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Procesele nu sînt ca în filme - interviu cu Cristi DANILEŢ, judecător
Cristi Danileţ este judecător din 1998, specializat în materie penală....

Adevarul.ro

image
O problemă a unghiilor ar putea fi un semn mai puțin cunoscut al cancerului
Anumite modificări ale unghiilor ar putea fi un semn al problemelor grave de sănătate, inclusiv cancer și artrită reumatoidă. Avertismentul vine din partea dr. Amir Khan, de la ITV. Acesta a recomandat o programare la medic, în cazul în care observăm semnele.
image
Cei mai mari poluatori cu plastic din lume, dezvăluiți de un studiu. Ce companii binecunoscute otrăvesc planeta
Conform rezultatelor unui studiu publicat miercuri, 56 de multinaționale sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic la nivel mondial, iar cinci dintre ele sunt responsabile pentru un sfert din această poluare
image
BBC: Ucraina a folosit rachete cu rază lungă de acțiune, livrate în secret de SUA
Ucraina a început să folosească rachete balistice cu rază lungă de acțiune împotriva forțelor rusești. Faptul că armele au fost furnizate în secret de SUA a fost confirmat de către oficialii americani.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.