Răzvan Scurtu este directorul artistic al Smida Jazz Festival din Parcul Natural Apuseni (17-19 august). Programul concertelor şi mai multe despre a treia ediţie a festivalului la www.smidajazz.ro. 

Consider că publicul românesc consumator de jazz este în dezvoltare și de aceea e nevoie și de concerte sau festivaluri mai mari sau mai mici care să ofere acces la o astfel de muzică“ – spuneați asta în interviul nostru de anul trecut. S-a întîmplat ceva notabil în acest sens între timp?

Și anul acesta am observat cu interes apariția unor noi evenimente dedicate muzicii jazz și nu neapărat în orașe care să aibă o tradiție în acestă direcție. Sper să continue acest trend, e un lucru care ajută piața și publicul doritor de evenimente și muzică jazz. Le doresc să dea dovadă de consistență și de o viziune pe termen lung, e nevoie în acest domeniu.

Urmărim o dezvoltare organică, firească, pe care să o putem susține și vom vedea pînă unde putem ajunge. Momentan sîntem încă în faza în care mai lucrăm la construcția unei baze solide pentru festival.“ Încă mai construiţi baza?

Ediția de anul acesta este abia a doua care se desfășoară pe coordonatele pe care le vom urma o perioadă de timp de acum încolo. Anul acesta ne propunem să facem și mai bine, și mai profesionist ceea ce am început anul trecut. Va mai dura o perioadă pînă cînd festivalul va ajunge la maturitate, cînd nu ne vom mai propune să ne dezvoltăm cantitativ, deopotrivă ca spațiu și public. Încă sîntem în perioada de creștere, avem planuri și mai mari pentru edițiile următoare. Ne bucură impresiile bune primite de la participanții și partenerii primelor două ediții și ne încurajează să țintim și mai sus.

Ce are Smida şi n-au celelalte festivaluri în aer liber din ţară? Care este „semnătura“ voastră?

Mixul între locul de desfășurare al festivalului, adică o zonă izolată, sălbatică și de o frumusețe aparte, atmosfera intimă și foarte relaxată din timpul festivalului, dar cu o organizare profesionistă, cu o producție complexă și cu multe elemente de confort pentru participanți, cum nu știu să mai ofere un alt festival din România astfel poziționat – acesta cred că e punctul forte al festivalului. Un alt element esențial și diferențiator îl consider reprezentat de programul artistic dedicat exclusiv jazz-ului modern, de avangardă.

Ce dificultăţi s-au păstrat şi ce dificultăţi s-au estompat după trei ediţii?

Dificultățile sînt în continuare în mare parte legate pe acoperirea bugetului de cheltuieli, de lipsa infrastructurii din zonă, de faptul că a fost nevoie să identificăm noi terenuri potrivite pentru extinderea spațiilor dedicate campingului și parcării pe care le amenajăm, pentru a face față în condiții optime afluxului crescut de participanți, de lipsa unor spații suficiente de cazare în pensiunile din zonă și de ceea ce implică viziunea noastră privind o organizare cît mai responsabilă față de mediu și de locul care ne este casă. Ce este foarte îmbucurător e faptul că, deși sîntem un festival tînăr, cu doar două ediții, deja ne bucurăm de o imagine și o notorietate bune, și asta ne ajută pe multe planuri.

Cum s-a conturat line-up-ul acestei ediții? Ţineţi cont de feedback, de sugestii? E posibil să revină o trupă din ediţiile precedente?

Mai degrabă sînt tentat și interesat de alte formule în care cîntă artiștii care au fost deja prezenți la edițiile precedente. Avem o singură scenă și un număr mai mic de artiști la fiecare ediție și, pentru că ne dorim diversitate, e destul de greu să readucem prea curînd grupuri care au concertat deja. Dar nimic nu e exclus, vom vedea. Am primit multe solicitări din partea artiștilor care au concertat deja, de a reveni, fapt ce ne bucură și ne onorează.

Sîntem atenți și la sugestiile primite sau la artiștii care ne contactează pentru a concerta la Smida. Și în acest an, am urmărit să prezentăm un program complex, variat, cu nume deja consacrate, dar și cu altele mai puțin cunoscute, cu un produs artistic solid și original. Din impresiile deja primite, e un line-up foarte apreciat de potențialii participanți și sîntem siguri că vom avea parte de concerte spectaculoase sub cerul înstelat.

Dintre invitaţii acestei ediţii, de unde credeţi că vor veni marile surprize?

Instinctul îmi spune că Sons of Kemet vor prezenta un concert apreciat de către participanți și potrivit pentru atmosfera de la Smida. Deși sînt considerați una dintre revelațiile noului val din jazz, sînt foarte apreciați la nivel mondial și prezenți la mai toate festivalurile de top, cred că vor fi o surpriză, pentru că e un grup relativ tînăr și încă prea puțin cunoscut la noi.

Ce condiții de acomodare oferiți acum celor care vin din țară?

Anul acesta rămîn aceleași condiții pe care le-am oferit și anul trecut, campingul amenajat de noi și pensiunile din zonă. Campingul va avea o suprafață aproape dublă, zone cu umbră, logistică extinsă pe partea de facilități pe care le oferim participanților.

Ce activităţi conexe veţi avea la această ediţie?

Am adăugat destul de multe activități, ale noastre sau implementate alături de parteneri, atît în perimetrul festivalului, cît și în afara lui, și le continuăm în mare parte și pe cele care deja s-au desfășurat și la primele două ediții. Vor fi mai multe ateliere pentru copii și adulți, continuăm colaborarea pentru jam sessions cu cei de la Cercul Întreg, reluăm tururile ghidate în împrejurimile festivalului și închirierea de biciclete electrice pentru traseele marcate în jurul festivalului.

Ce scriitori vor fi invitaţi?

Urmează să anunțăm în curînd și numele celor doi scriitori invitați pentru ediția din acest an. Ce vreau să dezvălui acum e că anul acesta va fi prezentă și o doamnă scriitoare.

Printre invitați aveți şi aţi avut încă de la început și trei trupe românești; cum vedeţi scena de jazz de la noi? Ce le lipsește/prisoseşte muzicienilor de jazz de la noi?

Ce mi-aș dori să văd din partea artiștilor români ar fi mai multă deschidere spre experiment, spre inovație, spre abordări mai avangardiste. Dar sînt și unele exemple de proiecte care s-au făcut remarcate prin astfel de abordări și pe care le apreciez. Mă bucur foarte mult cînd mai descopăr cîte un astfel de proiect, mai curajos decît ceea ce e uzual. Factori de impact în tot acest angrenaj sînt poate lipsa unor ocazii mai numeroase de a se exprima artistic, a unor spații unde să se poată concerta constant, a lipsei preponderente de interes din partea media pentru astfel de muzică.

Dintre cei pe care momentan nu vi-i puteţi permite, ce muzicieni aţi aduce să cînte la Smida?

Cred că prefer să păstrez această informație confidențială, pentru că, deși nu ni-i permitem în ceva, sper să se schimbe ceva în viitor. Lista de artiști pe care dorim să îi invităm la Smida e destul de lungă, sînt artiști care se bucură deja de o notorietate mare, dar și alții, mai puțin cunoscuți, dar pe care îi considerăm potriviți conceptului artistic al festivalului.

Atunci ce artişti noi din zona jazz-ului ați descoperit recent şi ne-ați recomanda să-i ascultăm?

Una dintre descoperirile momentului sînt Immortal Onion, trio-ul din Polonia care va concerta în cadrul ediției de anul acesta. Deși sînt foarte foarte tineri, deja s-au făcut remarcați cu un prim album, se prezintă bine și cred că au toate atuurile pentru o carieră de succes. Ne-am propus ca la fiecare ediție să invităm măcar cîte o trupă de acest gen, cu artiști tineri, dar care deja prezintă un produs artistic solid.

Acum, cînd muzica se ascultă mai mult în streaming şi pe YouTube, care sînt tabieturile dumneavoastră atunci cînd ascultaţi jazz?

În cea mai mare parte a timpului ascult online, recunosc că Spotify m-a cucerit imediat după lansarea și în România, prin funcționalitate și conținut, deși o lungă perioadă am folosit o altă platformă pentru streaming. Folosesc și Bandcamp, și YouTube destul de mult. Dar forma preferată, mai ales cînd vreau să ascult pentru propria plăcere și nu în scop profesional, rămîne discul de vinil. 

a consemnat Marius CHIVU