„O producție complexă, cu mult confort pentru participanți“ – interviu cu Răzvan SCURTU

Publicat în Dilema Veche nr. 753 din 26 iulie – 1 august 2018
„O producție complexă, cu mult confort pentru participanți“ – interviu cu Răzvan SCURTU jpeg

Răzvan Scurtu este directorul artistic al Smida Jazz Festival din Parcul Natural Apuseni (17-19 august). Programul concertelor şi mai multe despre a treia ediţie a festivalului la www.smidajazz.ro. 

„Consider că publicul românesc consumator de jazz este în dezvoltare și de aceea e nevoie și de concerte sau festivaluri mai mari sau mai mici care să ofere acces la o astfel de muzică“ – spuneați asta în interviul nostru de anul trecut. S-a întîmplat ceva notabil în acest sens între timp?

Și anul acesta am observat cu interes apariția unor noi evenimente dedicate muzicii jazz și nu neapărat în orașe care să aibă o tradiție în acestă direcție. Sper să continue acest trend, e un lucru care ajută piața și publicul doritor de evenimente și muzică jazz. Le doresc să dea dovadă de consistență și de o viziune pe termen lung, e nevoie în acest domeniu.

„Urmărim o dezvoltare organică, firească, pe care să o putem susține și vom vedea pînă unde putem ajunge. Momentan sîntem încă în faza în care mai lucrăm la construcția unei baze solide pentru festival.“ Încă mai construiţi baza?

Ediția de anul acesta este abia a doua care se desfășoară pe coordonatele pe care le vom urma o perioadă de timp de acum încolo. Anul acesta ne propunem să facem și mai bine, și mai profesionist ceea ce am început anul trecut. Va mai dura o perioadă pînă cînd festivalul va ajunge la maturitate, cînd nu ne vom mai propune să ne dezvoltăm cantitativ, deopotrivă ca spațiu și public. Încă sîntem în perioada de creștere, avem planuri și mai mari pentru edițiile următoare. Ne bucură impresiile bune primite de la participanții și partenerii primelor două ediții și ne încurajează să țintim și mai sus.

Ce are Smida şi n-au celelalte festivaluri în aer liber din ţară? Care este „semnătura“ voastră?

Mixul între locul de desfășurare al festivalului, adică o zonă izolată, sălbatică și de o frumusețe aparte, atmosfera intimă și foarte relaxată din timpul festivalului, dar cu o organizare profesionistă, cu o producție complexă și cu multe elemente de confort pentru participanți, cum nu știu să mai ofere un alt festival din România astfel poziționat – acesta cred că e punctul forte al festivalului. Un alt element esențial și diferențiator îl consider reprezentat de programul artistic dedicat exclusiv jazz-ului modern, de avangardă.

14 JPG jpeg

Ce dificultăţi s-au păstrat şi ce dificultăţi s-au estompat după trei ediţii?

Dificultățile sînt în continuare în mare parte legate pe acoperirea bugetului de cheltuieli, de lipsa infrastructurii din zonă, de faptul că a fost nevoie să identificăm noi terenuri potrivite pentru extinderea spațiilor dedicate campingului și parcării pe care le amenajăm, pentru a face față în condiții optime afluxului crescut de participanți, de lipsa unor spații suficiente de cazare în pensiunile din zonă și de ceea ce implică viziunea noastră privind o organizare cît mai responsabilă față de mediu și de locul care ne este casă. Ce este foarte îmbucurător e faptul că, deși sîntem un festival tînăr, cu doar două ediții, deja ne bucurăm de o imagine și o notorietate bune, și asta ne ajută pe multe planuri.

Cum s-a conturat line-up-ul acestei ediții? Ţineţi cont de feedback, de sugestii? E posibil să revină o trupă din ediţiile precedente?

Mai degrabă sînt tentat și interesat de alte formule în care cîntă artiștii care au fost deja prezenți la edițiile precedente. Avem o singură scenă și un număr mai mic de artiști la fiecare ediție și, pentru că ne dorim diversitate, e destul de greu să readucem prea curînd grupuri care au concertat deja. Dar nimic nu e exclus, vom vedea. Am primit multe solicitări din partea artiștilor care au concertat deja, de a reveni, fapt ce ne bucură și ne onorează.

Sîntem atenți și la sugestiile primite sau la artiștii care ne contactează pentru a concerta la Smida. Și în acest an, am urmărit să prezentăm un program complex, variat, cu nume deja consacrate, dar și cu altele mai puțin cunoscute, cu un produs artistic solid și original. Din impresiile deja primite, e un line-up foarte apreciat de potențialii participanți și sîntem siguri că vom avea parte de concerte spectaculoase sub cerul înstelat.

Dintre invitaţii acestei ediţii, de unde credeţi că vor veni marile surprize?

Instinctul îmi spune că Sons of Kemet vor prezenta un concert apreciat de către participanți și potrivit pentru atmosfera de la Smida. Deși sînt considerați una dintre revelațiile noului val din jazz, sînt foarte apreciați la nivel mondial și prezenți la mai toate festivalurile de top, cred că vor fi o surpriză, pentru că e un grup relativ tînăr și încă prea puțin cunoscut la noi.

Ce condiții de acomodare oferiți acum celor care vin din țară?

Anul acesta rămîn aceleași condiții pe care le-am oferit și anul trecut, campingul amenajat de noi și pensiunile din zonă. Campingul va avea o suprafață aproape dublă, zone cu umbră, logistică extinsă pe partea de facilități pe care le oferim participanților.

19 JPG jpeg

Ce activităţi conexe veţi avea la această ediţie?

Am adăugat destul de multe activități, ale noastre sau implementate alături de parteneri, atît în perimetrul festivalului, cît și în afara lui, și le continuăm în mare parte și pe cele care deja s-au desfășurat și la primele două ediții. Vor fi mai multe ateliere pentru copii și adulți, continuăm colaborarea pentru jam sessions cu cei de la Cercul Întreg, reluăm tururile ghidate în împrejurimile festivalului și închirierea de biciclete electrice pentru traseele marcate în jurul festivalului.

Ce scriitori vor fi invitaţi?

Urmează să anunțăm în curînd și numele celor doi scriitori invitați pentru ediția din acest an. Ce vreau să dezvălui acum e că anul acesta va fi prezentă și o doamnă scriitoare.

Printre invitați aveți şi aţi avut încă de la început și trei trupe românești; cum vedeţi scena de jazz de la noi? Ce le lipsește/prisoseşte muzicienilor de jazz de la noi?

Ce mi-aș dori să văd din partea artiștilor români ar fi mai multă deschidere spre experiment, spre inovație, spre abordări mai avangardiste. Dar sînt și unele exemple de proiecte care s-au făcut remarcate prin astfel de abordări și pe care le apreciez. Mă bucur foarte mult cînd mai descopăr cîte un astfel de proiect, mai curajos decît ceea ce e uzual. Factori de impact în tot acest angrenaj sînt poate lipsa unor ocazii mai numeroase de a se exprima artistic, a unor spații unde să se poată concerta constant, a lipsei preponderente de interes din partea media pentru astfel de muzică.

Dintre cei pe care momentan nu vi-i puteţi permite, ce muzicieni aţi aduce să cînte la Smida?

Cred că prefer să păstrez această informație confidențială, pentru că, deși nu ni-i permitem în ceva, sper să se schimbe ceva în viitor. Lista de artiști pe care dorim să îi invităm la Smida e destul de lungă, sînt artiști care se bucură deja de o notorietate mare, dar și alții, mai puțin cunoscuți, dar pe care îi considerăm potriviți conceptului artistic al festivalului.

Atunci ce artişti noi din zona jazz-ului ați descoperit recent şi ne-ați recomanda să-i ascultăm?

Una dintre descoperirile momentului sînt Immortal Onion, trio-ul din Polonia care va concerta în cadrul ediției de anul acesta. Deși sînt foarte foarte tineri, deja s-au făcut remarcați cu un prim album, se prezintă bine și cred că au toate atuurile pentru o carieră de succes. Ne-am propus ca la fiecare ediție să invităm măcar cîte o trupă de acest gen, cu artiști tineri, dar care deja prezintă un produs artistic solid.

Acum, cînd muzica se ascultă mai mult în streaming şi pe YouTube, care sînt tabieturile dumneavoastră atunci cînd ascultaţi jazz?

În cea mai mare parte a timpului ascult online, recunosc că Spotify m-a cucerit imediat după lansarea și în România, prin funcționalitate și conținut, deși o lungă perioadă am folosit o altă platformă pentru streaming. Folosesc și Bandcamp, și YouTube destul de mult. Dar forma preferată, mai ales cînd vreau să ascult pentru propria plăcere și nu în scop profesional, rămîne discul de vinil. 

a consemnat Marius CHIVU

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.