„Bucureştiul nu are nici o strategie culturală“ – interviu cu Dragoş BÂSCĂ

Publicat în Dilema Veche nr. 683 din 23-29 martie 2017
„Bucureştiul nu are nici o strategie culturală“ – interviu cu Dragoş BÂSCĂ jpeg

Dragoş Bâscă este unul dintre fondatorii Twin Arts, care, începînd din anul 2003, organizează evenimente culturale, în special concerte.

Cum s-a născut ideea proiectului organizat de Clubul Control & Twin Arts, Jazz Nouveau? Mai ales că, se ştie, piaţa concertelor de jazz este, la noi, destul de anemică.

Propunerea de a face concerte de jazz la Control a venit de la Florin Oslobanu, managerul clubului. Avem o relație amicală, apreciem foarte mult tot ceea ce face pentru viața muzicală a Bucureştiului, a fost o chimie faină și am zis că e musai să facem asta. Numele Jazz Nouveau l-a ales Răzvan, fratele meu.

Care-i diferenţa dintre Jazz Night Out şi Jazz Nouveau?

În proiectul Jazz Night Out avem pe radar artiști mari și foarte mari care pot concerta în săli de concerte, pe cînd la ­Jazz Nouveau ne concentrăm pe muzicieni mai tineri sau seniori, care sînt ori sidemen ai unor muzicieni importanți, ori au proiecte foarte curajoase și pot cînta în club. Eu cred că piața de jazz din România este în creștere. Au apărut festivaluri noi, promoteri tineri care organizează concerte de jazz – cred că niciodată nu a fost un moment mai bun, nu doar în București, ci și în Cluj, Timișoara, Sibiu.

Jazz Night Out, Jazz Nouveau, Bucharest Jazz Festival, Jazz In Church, Green Hours Jazz Fest, Jazz Fan Rising… Dacă stai să le aduni, îţi ies destule iniţiative bucureştene, mai vechi sau mai noi, dedicate jazz-ului. Există între acestea diferenţe conceptuale notabile?

Bucharest Jazz Festival nu mi se pare că are coerenţa unui festival, mai degrabă Jazz In Church are o imagine foarte bună și o direcție clară. Cu Jazz Night Out și Jazz Nouveau, noi avem ambiția să aducem cei mai importanți muzicieni de jazz din lume la București. Și cu nume ca Gregory Porter, Brad Mehldau, Joshua Redman, Ibrahim Maalouf, Hiromi, Avishai Cohen, Victor Wooten, Snarky Puppy, Tigran, Vijay Iyer, Robert Glasper, Bugge Wesseltoft și mulți alții, credem că am reușit.

E foarte bine și e foarte importat că există mai mulți promoteri de jazz, știm că toți acești oameni sînt pasionați sincer de muzică și fac eforturi mari să organizeze aceste concerte. Conceptual vorbind, există niște diferențe. De exemplu, noi am pus destul de mult accent pe ­jazz-ul american, dar și pe artiști ca Dhafer Yous­sef, Ibrahim Maalouf, care au cu totul alte influențe. Alți organizatori au acordat o mai multă atenție jazz-ului nordic sau artiștilor ECM, pe care și noi îi apreciem foarte mult. Pînă la urmă, tot ce contează e că facem un efort comun de a crește piața de jazz și asta va fi, în primul rînd, în beneficiul publicului.

Vă cunoaşteţi, colaboraţi cu ceilalţi organizatori de concerte de jazz din ţară?

Cu unii, da, cu alţii, mai puţin, dar cu siguranţă ne ştim cu toţii. Noi avem o relaţie foarte bună cu Alin Vaida, directorul Festivalului Jazz In The Park din Cluj. Twin Arts face booking-ul artiștilor străini pentru festival și am organizat împreună și primele concerte Robert Glasper în România. O relație la fel de bună o avem și cu Silviu Scrob, directorul Festivalului Jazz Mozaic, de la Sibiu. Mă bucur de fiecare dată cînd descoperim că avem aceleași aspirații cu alți organizatori. Vestea cea mai bună este însă că a luat ființă AROC (Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale), din care fac parte cei mai importanți organizatori de concerte din România. Veți afla mai multe despre noi în curînd.

Primul concert din seria Jazz Nouveau a avut loc anul trecut pe 14 noiembrie, cînd au cîntat israelienii de la Tatran, iar programul vostru se întinde pînă pe 22 mai, cu Rotem Sivan Trio. Ritmul este de două concerte pe lună; au românii disponibilitatea de a investi timp şi bani atît de des în concerte?

Aducem muzicieni incredibil de ta­len­tați, oameni cu cariere solo zdravene sau cu nişte colaborări muzicale importante. Avem muzicieni care au cîntat fie cu John Zorn (Erik Friedlander), fie cu Mike Patton (Trevor Dunn) sau cu Tom Waits, Elvis Costello, Diana Krall (Marc Ribot). La un cost al biletelor între 35-50 de lei, e o oportunitate pentru toți iubitorii de ­jazz, de muzică contemporană, electro-jazz etc. Nu doar publicul, ci și muzicienii români ar trebui să fie nelipsiți de la aceste concerte și sînt bucuros de fiecare dată cînd îi văd acolo. Nu știu dacă e mult de două ori pe lună, înclin să cred că nu. Noi și Florin am pariat pe ziua de luni, o zi în care oamenii vin de la muncă și în care nu se întîmplă mai nimic, nicăieri. Ne-am dori ca publicul pe care îl avem la Jazz Night Out să descopere aceste concerte din Control și publicul lor să înceapă să urmărească ce face Twin Arts și în alte săli. În curînd vom anunța și programul de toamnă și vor fi nume foarte interesante.

Care-s avantajele şi dezavantajele organizării unui concert de jazz în Bucureşti? Şi ce lipseşte, în general, pieţei concertistice din Capitală?

Bucureştiul nu are nici o strategie culturală, este condus opac și lipsit de viziune. Pentru mine este foarte dureros să constat că un oraș cu un potențial uriaș a încăput de decenii pe mîna unor primari generali și de sectoare de o mediocritate înfiorătoare, atunci cînd nu au fost de-a dreptul infractori. Tot ce se construiește în piața de jazz este exclusiv opera promoterilor independenți, fără nici o susținere de nicăieri. Ne luptăm singuri să ne facem viața suportabilă și să aducem bucurie publicului.

Dacă ne referim la piața de concerte în general, observăm că în București au murit festivalurile pornite de operatori culturali privați și a apărut concurența directă făcută de Primărie cu evenimente gratuite. În altă ordine de idei, nu avem săli de concerte și nici nu vom avea, pentru că nu aduc voturi. În timp ce în alte orașe europene se construiesc adevărate hub-uri culturale în jurul acestora, noi încă discutăm dacă e oportună o sală de concerte. Bucureștiul nu arată ca un oraș care iubește muzică, asta e realitatea. Din fericire, are cel mai fain public pe care l-am văzut în România și acest public merită toate eforturile noastre.

Erik Friedlander’s Oscalypso, Bugge Wesseltoft, Nitai Hershkovits, Dans Dans, Bill Laurrance Quartet, Elias Nardi Group feat. Daniele Di Bonaventura, Marc Ribot… Cu vreo două excepţii, nume destul de puţin cunoscute la noi; sînt românii deschişi la a descoperi muzicieni noi?

Da, sînt deschiși, apropo de ce îți ziceam mai devreme, legat de public. Nu vreau să sune prea optimist, dar cred că toate eforturile de a prezenta muzică foarte bună vor da rezultate în timp. Sigur că este un efort mare, sigur că durează, sigur că unii artiști vînd puține bilete, dar publicul expus acestor experiențe învață, descoperă, devine exigent și se întoarce. Trebuie să construim pentru viitor și avem nevoie de un public tînăr. Ei vor fi cei care vor cumpăra în continuare biletele la concerte.

Cum vezi prezentul şi viitorul industriei muzicale în condiţiile în care acum muzica este ascultată predominant în streaming, dar au crescut vînzările de viniluri, iar artişti precum Adele încă mai vînd milioane de discuri?

Viitorul industriei muzicale se întîmplă as we speak și lucrurile sînt surprinzătoare. Carierele muzicienilor explodează după o piesă pe YouTube, onorariile artiștilor cresc peste noapte dacă realizează un featuring cu un artist mare și fac zeci de milioane de vizualizări. În­tr un fel, unele procese sînt accelerate și lucrurile se pot întîmpla mai ușor, dar, pe de altă parte, e o competiție feroce pe piața muzicală.

Vînzările de viniluri par spectaculoase pentru că erau aproape de zero, dar sînt șanse mici ca ele să devină cu adevărat importante și artiștii să poată cîștiga bani serioși și în acest fel. O problemă este și deficitul de atenție. Oamenii nu mai ascultă albume, ci piese. Skip și repeat au devenit cele mai importante taste, în timp ce, atunci cînd ne-am format noi, audiția unui album era un ritual sacru. Cu toate astea, îmbrățișez toate aceste schimbări. Impactul asupra noastră este clar mai mare, dar pentru cei care cresc acum, asta va fi lumea la care se vor raporta. Nu are rost să fim nostalgici și să ne plîngem, ci să căutăm oportunitățile în schimbare.

Dacă ţi-ai permite, dacă ai putea îndeplini toate condiţiile necesare, pe cine ai aduce să cînte pe o scenă românească 1) din zona jazzului şi 2) din orice alt gen muzical?

Dacă vorbim de jazz, atunci nume ca Wayne Shorter Quartet, Esperanza Spalding, Cory Henry, Christian McBride, Meshell Ndegeocello, Iiro Rantala sînt pe lista mea. Din alte zone muzicale: Diamanda Galas, Ulver, Meshuggah, Keb Mo, Nitzer EBB şi alte cîteva sute.

Ce artişti noi din zona jazz-ului ai descoperit recent şi ne-ai recomanda să-i ascultăm?

Ascultaţi cu atenţie artişti ca Sons of Kemet, Robert Glasper, Yussef Kamaal, Alabama Shake, Vintage Trouble Shabaka and the Ancestors, Mammal Hands, Dans Dans. O să vă faceţi o idee despre viitorul muzicii jazz şi al stilurilor conexe. 

Bill Laurrance Quartet vor concerta luni, 27 martie, în Club Control în cadrul proiectului Jazz Nouveau.

a consemnat Marius CHIVU

Foto: M. Fluieraş

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.