● Sly & Robbie meet Nils Petter Molvær feat. Eivind Aarset & Vladislav Delay, Nordub, Okeh, 2018. 

Albumele ce oferă un sound cu totul original sînt rare şi se cuvine să fie salutate, chiar dacă originalitatea respectivă nu s-a născut tocmai din inovaţie planificată, cît mai degrabă dintr-o alăturare de circumstanţă. Pe albumul Nordub avem un melanj reggae + dub + jazz psihedelic obţinut prin alăturarea duetului jamaican Sly & Robbie cu staruri ale neojazz-ului scandinav despre care am mai povestit aici – Nils Petter Molvær şi Eivind Aarset sînt în centrul atenţiei, însă responsabilii pentru ingineria sonoră şi ambalajul electro al albumului sînt finlandezul Vladislav Delay şi norvegianul Jan Bang. Artişti provenind de pe planete diferite, însă care sînt şi autorităţi ale scenelor pe care le reprezintă. Sly (tobe) & Robbie (bas) vin taman din Jamaica, unde s-au consacrat ca duo reggae (finalişti Grammy în 2014), iar în calitate de colaboratori ori producători au injectat astfel de elemente în materialele unor Britney Spears, Jovanotti ori Sting. Din partea scandinavă, Molvær şi Aarset propun o cu totul altă concepţie asupra muzicii, jazz rece şi tînguit, aurore boreale sonore la intersecţia dintre Miles Davis şi Ulver. Muzica lor se adresează altor sectoare ale creierului decît reggae-ul din Jamaica, deşi trompeta lui Molvær se propune aici ca oportunitatea de a construi o punte între cele două emisfere cerebrale.

Delay e însă capul răutăţilor, un tînăr DJ finlandez care nu pare să ştie prea multe despre colegii săi de album şi trece fără scrupule muzica acestora printr-un tocător electro-dub ce va împărţi ascultătorii în două tabere – cei care vor percepe albumul drept o blasfemie şi cei care vor aprecia sound-ul ieşit din comun. Atît fanii Sly & Robbie, cît şi fanii norvegienilor vor tolera cu greu ce se aude aici, însă la o descoasere analitică putem concluziona că avem ilustraţia perfectă pentru titlul albumului – dub nordic. Muzica dub s-a născut ca metodă mai mult decît ca gen muzical, consacrînd tehnici nemiloase de reciclare şi cîrpire, cîndva practicate intuitiv ori din lipsă de inspiraţie, azi la mare căutare printre laptopiştii care văd în dub o formă de afrofuturism, tehnologie de ultimă oră aplicată în remixarea unor şabloane sonore primordiale. Vocile reggae se aud puţin şi sînt puternic procesate, nu spun mare lucru, par captive sau uitate în mix-ul fragmentat al electrotehnicianului finlandez.

Un rol esenţial are aici şi Jan Bang, pasionat de experimente electro-ambientale, însă nici el nu e tocmai familiarizat cu ce a ieşit (nu e clar cît de involuntar) din alăturarea acestor artişti de compatibilitate îndoielnică. Producătorul se află, totuşi, pe un teritoriu ce îi prieşte, al riscului permanent şi al imprevizibilului. Îl ajută o armată de ingineri de sunet şi rezultatul pare o croială de studio, încît am fost surprins să aflu că, de prin 2015 încoace, a fost prezentat şi în format -live, cu aproape toată echipa pe scenă şi cu Molvær în prim-plan (se poate intui că versiunea live e ceva mai simplificată, centrată pe trompetă şi tobe, cu un remix electro live discret). Albumul vine să sintetizeze o aventură începută pe scenă, care a crescut din curiozitatea unor muzicieni de a învăţa unii de la alţii. Jamaicanii nu sînt la prima tentativă de a-şi întoarce muzica pe dos, au prins gustul aventurii de cînd colaborau cu Bill Laswell.

Cîndva, de mult, norvegianul Thor Heyerdhal făcea un pariu că poate ajunge în insulele Polineziei pe o plută. Albumul de faţă, care aduce laolaltă Norvegia, Caraibele şi euro-clubbing-ul, pare să fie mai mult rezultatul unui astfel de pariu decît un material construit după logici muzicale consacrate. 

Sly & Robbie cu Nils Petter Molvær, Eivind Aarset şi Vladislav Delay vor concerta în seara de 14 iulie în cadrul Festivalului de Jazz de la Gărîna. Mai multe la www.garana-jazz.ro. 

Aron Biro este autorul blogului http://aronbiro.blogspot.com.