Viitorul ziarelor: sau inovează, sau dispar!

Knut Olav ÅMÅS
Publicat în Dilema Veche nr. 393 din 25-31 august 2011
Viitorul ziarelor: sau inovează, sau dispar! jpeg

După cum se văd lucrurile din Scandinavia, presa tradiţională nu este nici pe departe pe cale de dispariţie. Oricum, viitorul său este mai luminos decît prevăd analiştii mai prăpăstioşi, ca să nu mai pomenim de o mulţime de pesimişti din media. Cred că avem nevoie de alte perspective. 

Am fost solicitat să-mi exprim poziţia în calitatea mea de editor la un ziar important, care apărea numai în formă tipărită, dar care se confruntă acum cu o altă realitate. Este adevărat, în mai multe ţări ziarele au probleme serioase. E clar că tirajele ar putea scădea şi mai mult, chiar şi în acele state în care se citesc cel mai mult cotidienele, aşa cum e Norvegia. În continuare este nevoie de reducerea costurilor, iar viteza de inovaţie trebuie să crească. 

„Inovaţie“ este cuvîntul-cheie din spatele relativului meu optimism. Totul depinde de ştiinţa de a face schimbări. Cele mai bune organizaţii media au această abilitate, precum şi voinţa de a concretiza schimbările. Ele au înţeles că trebuie să gîndească şi să se comporte ca nişte reţele, să înveţe în fiecare zi de la noile mijloace de socializare şi viceversa. Există deja o interacţiune complexă între mijloacele media cunoscute şi cele noi, o interacţiune care are loc oră de oră. 

Principalele forme tradiţionale de media continuă să le ofere cititorilor, atît la nivel naţional, cît şi la nivel internaţional, jurnalism de primă mînă. Ele influenţează şi schimbă în continuare societăţile în fiecare zi. De ce? Pentru că produc în continuare cantităţi mari de jurnalism quality şi pentru că au capacitatea de a merge mai departe pe acest drum. Iar cererea de jurnalism quality nici gînd să fi dispărut. Cititorii sînt mai educaţi ca niciodată şi, prin urmare, sînt clienţi şi cetăţeni mai pretenţioşi. Tînjesc după informaţii creditabile, nuanţate, care să vină de la organizaţii media serioase, care nu le jignesc inteligenţa. În Scandinavia, statisticile arată că din ce în ce mai puţini cititori sînt dornici de senzaţional. Ziarele care oferă aşa ceva chiar sînt în impas. Probabil că multe dintre ele vor dispărea în cîţiva ani. Dar nu şi celelalte. Deci publicaţiile în format tipărit nu vor muri în viitorul apropiat? Criză? Ce criză? Fără îndoială că tirajele vor scădea în continuare, dar la acest fapt se poate reacţiona printr-o adaptare. Fără îndoială că vor urma schimbări profunde – dar o prăbuşire generală? În istoria tehnologiei media vedem că tehnologiile nu se ucid una pe cealaltă, ci se susţin reciproc, continuînd că coexiste. 

Sînt editor la Aftenposten şi coordonez secţiunea de cultură şi pe cea de editoriale pentru varianta tipărită a publicaţiei, pentru ediţia web şi pentru celelalte platforme. Din scaunul pe care stau, se vede că noua realitate, cea inovatoare, este deja aici. Cei mai mulţi dintre noi trăiesc în continuare în societăţi par excellence consumatoare de presă. Ziarele din Norvegia reprezintă un exemplu bun, care arată că e posibil să-ţi meargă bine şi să supravieţuieşti. În Scandinavia nu există o prăpastie atît de mare între publicaţiile quality şi cele „colorate cu roşu“ pe prima pagină, aşa cum există în Anglia şi în Germania, de pildă. Poate că ar trebui să învăţăm ceva din această stare de fapt. 

Unul dintre motivele mele de îngrijorare este că mulţi dintre cei care citesc Aftenposten au peste 50 de ani. Ceea ce ar putea fi o problemă foarte serioasă. Şi o dificultate cu care ne confruntăm este atragerea cititorilor mai tineri. Se prea poate ca aceasta să fie cea mai mare provocare pentru noi. Oricum, potrivit evoluţiei demografice, o mulţime dintre cititorii trecuţi de 50 de ani vor trăi sănătoşi pînă la 80-90 de ani şi e posibil să citească ziare pînă la sfîrşitul vieţii lor lungi. Ar fi o greşeală gravă să uităm de ei. Trebuie să le satisfacem nevoile. Mai mult, ei se numără printre cei mai pretenţioşi şi cei mai critici cititori pe care-i avem. Şi ştim că, atunci cînd reuşim să comunicăm mai bine cu cititorii mai tineri, comunicăm mai bine şi cu cei mai în vîrstă. O altă evoluţie prin care trec ziarele, valabilă şi în cazul publicaţiei pentru care lucrez, este numărul din ce în ce mai mare de cititori pe web, ca şi al celor care accesează articolele de pe platformele pentru telefon sau smartphone. În fiecare zi, ne coordonăm cu reţelele de socializare şi mulţi dintre ziariştii şi editorii noştri sînt foarte activi pe Twitter şi pe Facebook. Reţelele de socializare ne dau idei de poveşti şi ne oferă feedback de la cititori. Nu mai sîntem organizaţii media de tip monolitic, ci reţele flexibile. 

Am amintit de Schibsted, compania norvegiană care are în proprietate VG şi Aftenposten, cele mai mari ziare din ţară. Acum 150 de ani, compania a început cu Aftenposten, care publica numai anunţuri publicitare pe patru pagini mici. Astăzi, Schibsted este una dintre cele mai mari companii media din Europa, apreciată de mulţi analişti media, cu mai multe baze pe care să se sprijine, inclusiv reclame plătite, publicate pe pagina de Internet. Afacerea a început ca parte a Aftenposten, după care a devenit entitate separată (finn.ro), iar acum Schibsted repetă povestea de succes în multe state europene. 

Cum putem dezvolta jurnalismul de calitate? Încă dispunem de resurse materiale şi probabil că facem cele mai bune ziare din toate timpurile în ceea ce priveşte jurnalismul specializat, independent. Există, desigur, o mulţime de excepţii şi nu oferim jurnalism bun, consistent, în fiecare zi. 

În unele privinţe, acum e mai uşor ca oricînd să vindem marfă de calitate, nu în ultimul rînd datorită faptului că cititorii sînt mai sofisticaţi şi mai bine educaţi şi vor articole care să-i facă mai buni, ca cetăţeni şi ca oameni. Jurnalismul de calitate înseamnă: forţă de pătrundere, cunoaştere şi înţelegere a unei realităţi complexe; analize şi opinii calificate; poveşti bine scrise şi jurnalism personal de la cei mai buni autori ai momentului; surprize. Înseamnă, de asemenea, a fi selectiv într-o lume în care cantitatea de informaţii este uriaşă. Ziarele trebuie să aleagă din cele mai bune materiale pe care le au la dispoziţie, dar şi să semnaleze alte materiale, combinînd cele mai bune dintre mijloacele media tradiţionale sau recente. Moderaţia este în continuare necesară, chiar dacă este vorba despre judecata unui grup care are rolul de a modera. 

Pe scurt, trebuie să oferim mai mult din acest tip de presă şi mai mult din ce-i mai bun. Şi, de asemenea, trebuie să aducem ceva nou. Daţi-mi voie să trec în revistă pe scurt produsele care arată cum gîndeşte Aftenposten: Publicăm revista lunară Insight. Începută dintr-o joacă, ea are acum un tiraj de 30.000 de exemplare pe lună şi devine profitabilă. Cuprinde articole reluate din ziar şi materiale de la freelanceri din Norvegia şi din străinătate. În aprilie 2011, am lansat o nouă revistă de cultură, K, pornind de la acelaşi model editorial. Uimitor, nu? Produse noi în print! Care au şi piaţă de desfacere! Şi succes pe loc! Însă, dată fiind viziunea noastră despre jurnalism, există şi mai multe cereri care trebuie satisfăcute. Trebuie să ne consolidăm abordarea jurnalismului integrat. Nu este uşor, pentru ziarele care au existat iniţial numai în varianta tipărită, să vadă că alte platforme se bucură de acelaşi prestigiu, dar asta trebuie să facem. Trebuie să concepem jurnalismul de azi în mai multe feluri, în funcţie de o anumită platformă – hîrtie tipărită, web sau smartphone. Trebuie să îi lăsăm permanent pe cititori să ne influenţeze jurnalismul şi să cîştigăm cititori noi prin intermediul reţelelor de socializare. 

„Moartea cărţii“ a fost o exagerare fără margini. Acelaşi lucru este valabil şi pentru ziarele tipărite. Ele vor continua să existe multă vreme, în funcţie de abilitatea fiecărei companii de a face schimbări. Media care nu inovează, fie că vorbim despre o companie mare sau despre una mică, va dispărea, iar presa specializată, de nişă, va trebui să devină şi mai bună în domeniul respectiv. Dar cum rămîne cu marile canale media, care sînt şi inovatoare? Exact cum am spus: probabil că vor avea parte de un viitor dur şi tensionat. Dar acest viitor va fi şi strălucitor, graţie voinţei vitale şi ştiinţei de a inova atît versiunile tipărite, cît şi alte platforme.  

Knut Olav Åmås este editor la Aftenposten, principalul cotidian norvegian. La baza acestui articol s-a aflat intervenţia autorului la Conferinţa Eurozine de la Linz, din aprilie 2011, cu tema „Changing Media – Media in Change“. 

© Knut Olav Åmås
© Eurozine
traducere de Dana IONESCU

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.