"Ţară, ţară, vrem respect!&#8221; - sau jocul de-a societatea -</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 297 din 22 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În urmă cu cîteva luni, media autohtonă a fost invadată treptat de cîteva campanii de delimitare de lumea politică, care sugerau o atenţie mai mare acordată realităţilor cu care publicul se confruntă în viaţa cotidiană. Aceste demersuri concertate, altfel lăudabile, sînt însă, după cum vom vedea, minate într-o măsură mai mare sau mai mică de produsele editoriale ale televiziunilor şi ale ziarelor care le promovează şi trimit la o întrebare căreia voi încerca să-i formulez un răspuns spre final: care este motivul pentru care se revarsă astăzi peste noi atîtea iniţiative de responsabilizare civică? Respect, rezistenţă, pălărie Cea mai vizibilă dintre aceste campanii a devenit " prin intermediul scandalului pe care l-a produs de curînd " "Noi vrem respect!", lansată de Grupul Realitatea-Caţavencu. Pentru cei mai mulţi dintre cei care au remarcat derapajele incredibile produse în ultimii ani în producţiile editoriale ale postului Realitatea TV, asumarea unei voci critice faţă de lumea politică mediatizată aproape non-stop în talk-show-urile postului a părut de la bun început improbabilă. Pentru a da un parfum de credibilitate în plus acestui demers, au transpirat către presă o listă albă şi una neagră care conţineau invitaţi dezirabili sau dimpotrivă, emise dinspre conducerea editorială a postului către realizatorii de emisiuni. Nu discut aici gusturile destul de incongruente ale celui care a elaborat aceste liste. Are rost să mai spun că ele au fost întocmite degeaba, pentru că nu au fost respectate de producătorii de talk-show-uri decît într-o măsură infinitezimală? Are rost să te întrebi dacă nu cumva am asistat la prima grevă privată din istoria modernă, atunci cînd majoritatea liderilor participanţi la greva de acum cîteva săptămîni fac parte din consiliul de administraţie al Realitatea TV, deţinută de Sorin Ovidiu Vîntu, şi dacă nu cumva păgubiţii de la FNI se vor afla acum pe marginea unei disonanţe cognitive colective? O altă iniţiativă de tip CSR (corporate social responsability), asemănătoare ca demers, îi aparţine lui Marius Tucă. Cu tot manifestul patetic aferent: "Mişcarea de rezistenţă", promovată de Jurnalul Naţional. Şi în acest caz, rumoarea este dată de îndemnul la rezistenţă prin cultură promovat de un cotidian în ale cărui pagini semnează Victor Ciutacu, Lucian Avramescu, Radu Tudor sau Adrian Păunescu, cu toată "cultura" aferentă. În plus, un slogan de genul "Pentru că extragerile loto au ajuns unica speranţă pentru tot mai mulţi români, am pornit Mişcarea de rezistenţă" este forţat să rimeze cu lista cîştigătorilor de la Super Bingo Metropolis. Cea mai recentă campanie de trezire a simţului civic autohton este cea demarată de PRO TV, "Jos pălăria!". Pe site-ul televiziunii, textul care însoţeşte sloganul campaniei aduce a pastişă după cel de la Realitatea TV: "Pălăria revine în forţă în colecţia bun-simţ şi respect! Dă şi tu un semn de respect! Respectul se vede! Participă la cea mai puternică revoluţie! Fă-i pe ceilalţi să-şi scoată pălăria în faţa ta! Fii jos pălăria!". Singura găselniţă creativă în acest caz este pălăria. În rest, retorică goală în registrele marketizării unui produs aburos pe postul care şi-a construit brandul pe reţeta Jurnalului de la ora 5. Iluzia se destramă oricum după ce constaţi că pe locul 2 în topul "Jos pălăria!" este instalat un tip ale cărui merite rezidă în faptul că i-a sesizat, în timpul alegerilor europarlamentare de vara trecută, pe jurnaliştii de la BBC despre prezenţa "eronată" într-o fotografie a unei " citez " "bătrîne cu pielea tuciurie şi în haine ponosite, de etnie romă, ca simbol naţional al României". Pentru că ne-a "reperat" onorul de români verzi, individul a devenit o figură emblematică la "Jos pălăria!". Marketingul civic Am rezumat mai sus ceea ce poate fi interpretat ca un fenomen care va marca semnificativ mass-media din România ultimului deceniu, cu cîteva dintre incongruenţele şi contrastele lui. Trebuie spus că aceste campanii nu au apărut totuşi din senin, aceiaşi actori implicîndu-se anii trecuţi în mai multe programe sociale şi ecologice. Care sînt motivele care au generat acest cor de voci venite dinspre mass-media care clamează şi propovăduiesc respectul şi bunul simţ, dar şi delimitarea de lumea politică este o întrebare la care este greu să formulezi un răspuns simplu. Poate şi pentru că nu e deloc clar că asistăm cu adevărat la trezirea unor conştiinţe pătate de sute de ore de circ mediatic, în condiţiile în care sloganurile ocolesc conţinutul editorial, rămas neschimbat. Un răspuns poate fi găsit în lipsa de vizibilitate a actorilor veniţi dinspre societatea civilă, care asumau cu ani în urmă discursuri critice atunci cînd sesizau derapaje, şi preluarea şi mimarea rolului lor de către instituţiile media angajate în luptele la zi, care par să macine societatea autohtonă. Societatea civilă din România a fost aproape destructurată prin migrarea cîtorva reprezentanţi ai acesteia spre mediul politic. În plus, cu largul concurs al presei, a devenit o prezenţă discretă şi pentru că un alt grup destul de consistent, neangajat politic a fost ostracizat sub formula "intelectualii lui Băsescu". Locul rămas gol prin aceste dispariţii l-au ocupat aproape pe de-a-ntregul analiştii încrîncenaţi şi politicienii disponibili şi slobozi la gură. Cînd, în "Invitaţia la rezistenţă", Marius Tucă spune "am ajuns ca din aproape în aproape să facem lucruri care nu sînt neapărat apanajul ziariştilor", putem depăşi simpla intuiţie că instituţiile media au luat calea societăţii civile, fiindcă formularea traduce clar o declaraţie. O întrebare automată în condiţiile date: este legitim ca presa să joace acest rol şi această poziţionare este benignă pentru societate? Pentru că popularea pieţei din faţa guvernului cu sindicaliştii de trust şi casă ai lui Sorin Ovidiu Vîntu, agitînd pancarte inscripţionate cu "Noi vrem respect!", mi se pare mai mult decît îngrijorătoare. Iar efectul de credibilitate dat de prezenţa în spoturile campaniilor respective a unor personalităţi culturale de talia lui Victor Rebengiuc " cel care le sugera foştilor prezentatori ai telejurnalelor de dinainte de ’90 să se şteargă la gură cu hîrtie igienică, dar pe care nu-mi amintesc să-l fi văzut invitat la dezbateri la Realitatea TV " miroase a manipulare împachetată inteligent în discursul suav al responsabilităţii sociale... P.S. La ora la care scriu aceste rînduri, Crin Antonescu îşi dispută cu Traian Băsescu dreptul de utilizare în campania electorală a sintagmei "bun-simţ". Copyright-ul pe valori morale lipsea din peisaj, s-o recunoaştem...

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.