O ultimă dilemă în presă scrisă

Publicat în Dilema Veche nr. 421 din 8-14 martie 2012
O ultimă dilemă în presă scrisă jpeg

Cum va evolua presa pe Internet în următorii zece ani? Observăm deja nişte semne ale viitorului în felul în care publicaţiile încearcă să se redefinească în era Internetului. Modelul de pînă acum, cel puţin în cazul ziarelor şi al revistelor, era că plăteai o sumă fixă pentru toate articolele. Nu ştiu dacă acea sumă era plătită pentru fiecare dintre ele, pentru suma lor sau pentru ele plus altceva, dar cred că jurnaliştii trebuie să-şi pună această întrebare, dacă doresc să mai publice în secolul acesta. Tagma ziariştilor se află în centrul unei revoluţii care are, într-o parte, computere capabile să construiască fraze din agregarea conţinutului de pe motoarele sociale şi, în alta, utilizatori care nu mai respectă ideea clasică de jurnalist.

The Economist, I presume?

Internetul a pus la zid jurnalismul şi îi supune pe producătorii de ştiri la o presiune imposibilă, mai mare decît a ciclului de ştiri de 24 de ore. Un ziar local nu are cum să intre-n competiţie cu întreg Internetul, iar ideea de fidelizare a cititorilor este greu de realizat fără nişarea conţinutului şi, automat, a consumatorilor. Adesea citatul succes al publicaţiei The Economist se datorează unei combinaţii fericite de articole semnate anonim cu un limbaj inteligent, dar nu foarte complex, dînd impresia oricărui politician sau strateg „de canapea“ că şi el este înţeles. Cu părere de rău vă informez că vorbim aici de o şmecherie de marketing, şi nu de vreun model de succes. Site-ul publicaţiei are un aşa-numit paywall de toată frumuseţea, adică se oferă acces la conţinut contra unei sume lunare deloc modice. Această soluţie funcţionează nu datorită noutăţii sau popularităţii sale, ci pentru că revista transmite ideea de elitism sau de jucător global.

Revenind la firul principal şi lăsînd cazul The Economist de o parte, este important de menţionat că publicaţiile şi trusturile de presă în general au reacţionat previzibil la apariţia şi dominaţia Internetului. Şi-au redus prezenţa pe net, au cerut bani pentru ceea ce putea fi obţinut gratuit printr-o mie de alte surse şi s-au nişat pe audienţe ori foarte mici, ori au deschis larg paginile pentru tabloid. În România, după ce Internetul a fost îmbrăţişat cu entuziasm şi ziarele puteau fi citite în seara dinaintea publicării, modelul s-a dovedit a fi unul uşor falimentar. La cîţiva ani de la acel moment, cotidienele îşi publică mult mai atent şi cenzurat conţinutul online, dar tot se zbat să obţină profit din reclame pe site-uri.

Articolul, cît e articolul?

Revin şi întreb, deci: care este valoarea unui articol? Este pur şi simplu preţul ziarului, împărţit la numărul materialelor? În nici un caz, deoarece contează foarte mult şi ce alte articole sînt publicate, care este contextul lor şi cum sînt ele aşezate pe pagină. De asemenea, n-ar cumpăra nimeni un ziar cu doar trei articole, pentru că n-ar mai fi ziar, ci fiţuică. Contează şi calitatea hîrtiei, costurile fixe ale maşinăriilor din spatele publicării unui produs fizic, senzaţia pe care ţi-o lasă în mîini un ziar, gestul de a-l deschide larg, mai ales dacă este de mărimea broadsheet şi aşa mai departe. Din cîte cunosc, nu poţi ţine un blog în braţe, dar senzaţia tactilă şi gestul răsfoirii de pagini devin, totuşi, amintiri în ceea ce priveşte mass-media.

În mod evident, se vor găsi întotdeauna ziare din hîrtie sau din vreun alt material (cel mai probabil hîrtie electronică), ca nişă pentru bătrîni, curioşi şi hipsteri.

Ce vremuri, ce mirosuri!...

Trecînd şi peste senzaţiile oferite de un ziar – şi aici vă rog, cu un uşor fetiş, să încercaţi mirosul unui ziar quality proaspăt tipărit –, ajungem la concluzia că Internetul a destrămat modelul economic clasic al cotidianului şi că nu mai contează decît informaţia şi credibilitatea sursei. Cazul poate fi adaptat şi mass-mediei în general, deşi Televiziunea şi Radioul s-au adaptat ceva mai bine la mediul digital. În orice caz, citeşti şi crezi în Washington Post pentru că l-a îngenuncheat pe Richard Nixon. The New York Times e mai în vîrstă decît bunicul tău. Şi totuşi transmiţi pe Facebook ultimul meme cu Philosoraptor sau pozele de pe English Russia. Nu este vorba că n-ai încredere în NY Times, ba din contră, dar nici nu vei vedea meme-uri publicate în cotidian. Pe scurt, orice model de presă care îi prezintă consumatorului o cantitate limitată de conţinut, contra cost, neconectată la Internet şi în special filtrată de alţii în beneficiul său va avea probleme majore cu profitul în următorii zece ani.

Internetul inodor

Din cauza Internetului, informaţia s-a diluat într-un milion de surse. Într-o oră pe Internet poţi citi ştirile internaţionale pe următoarele două zile, dar şi articolele ce ţin de info-divertisment (infotainment, pe limba lui Shakespeare). Agregatoarele de conţinut adună şi unesc ştirile în fluxuri destul de uşor de urmărit. Valoarea unui articol coboară spre zero, dacă nu este „împrăştiat“ în mediile sociale, pe reţelele Facebook şi Twitter. Tocmai de aceea, credibilitatea jurnalistului creşte odată cu capacitatea acestuia de transmitere de informaţii prin reţea, atunci cînd ceri „prietenia“ unei false vedete pe Twitter sau Facebook şi primeşti un articol scris chiar de ea, aceeaşi persoană pe care o vezi, apoi, seara, la televizor. Bref, Internetul şi mediile sociale au transformat jurnalistul într-un vînzător direct de ştiri şi informaţii, senzaţia ziarului în mînă fiind, după părerea mea, schimbată cu o relaţie mult mai directă între cititor şi autor. Asta explică şi popularitatea blogurilor, instrumente de publicare pentru idei personale.

Trusturile de presă au, din acest punct de vedere, o greutate în plus în fidelizarea propriilor jurnalişti. Am amintit de mai multe ori că site-urile unor televiziuni de ştiri conţin şi legături directe spre blogurile personale ale ziariştilor sau prezentatorilor. Este un aranjament pe care variantele vestice ale acestor case de presă ar opri instant orice încercare similară de atenţie. În România, însă, observăm că o bună parte din tagma jurnaliştilor a îmbrăţişat Internetul, publicîndu-şi bloguri personale şi chiar dezvoltîndu-şi branduri personale paralele cu instituţiile la care lucrează. De altfel, este foarte posibil ca jurnaliştii uneori acuzaţi că îşi joacă deontologia profesională la bursa diferiţilor proprietari de trusturi să fie pionieri ai noului model economic, cu plăţi cît mai directe între consumatorii de informaţii şi cei care le obţin.

Mihnea Dumitru
este dr. în ştiinţe politice; scrie despre presă, Internet şi politică pe blogul Scrisori din Mahala (sdmahala.wordpress.com)

Foto: L. Muntean

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.