Magna Carta după 800 de ani

Publicat în Dilema Veche nr. 593 din 25 iunie - 1 iulie 2015
Reconsiderarea omului stăpînitor jpeg

Dacă decolaţi de pe aeroportul londonez Heathrow, s-ar putea să survolaţi o luncă verde numită Runnymede. Cu opt sute de ani în urmă, în această lună, ea oferea privirii un spectacol plin de culoare, împestriţată cu corturile baronilor, ale cavalerilor şi cu pavilionul ceva mai mare al regelui Ioan al Angliei, care arăta ca un cort de circ cu drapelul regal fluturînd deasupra. În ciuda aparenţei festive a reuniunii, atmosfera era fără îndoială încordată. Scopul ei era aplanarea unui conflict între baronii răzvrătiţi şi regele lor, un conducător descris de un contemporan ca „preaplin de rele însuşiri“. 

Zelul lui Ioan de a aduna bani pentru recîştigarea teritoriilor pierdute în Franţa depăşea taxele şi dările obişnuite pe care nobilii le acceptau de la înaintaşii lui. Regele a confiscat proprietăţile lorzilor bogaţi sau ale negustorilor – şi, uneori, a sechestrat chiar persoane – şi a cerut sume consistente pentru răscumpărarea lor. Dacă aceşti ani de colectat bani ar fi condus la victorie, lui Ioan i s-ar fi putut trece cu vederea metodele abuzive; dar, după ce a fost învins în Franţa, un grup de baroni s-a ridicat împotriva lui şi a capturat Londra. Ca parte a tratatului de pace negociat de Arhiepiscopul de Canterbury, regele a acceptat revendicările baronilor, consemnate într-un document numit

sau „Marea Cartă“. 

Magna Carta nu a fost prima cartă validată de un rege englez. Cu un secol în urmă, Henry I a semnalat că va respecta în mai mare măsură privilegiile nobililor decît predecesorul său, prin emiterea unei Carte a libertăţilor. Magna Carta n-a părut să aibă nici ea o viaţă lungă. A fost anulată curînd de Papa Inocenţiu al III-lea, care a încheiat o alianţă cu regele. Dar Ioan a murit în anul următor, iar nobilii care îl susţineau pe succesorul său – Henry al III-lea, în vîrstă de 9 ani – aveau nevoie de sprijin împotriva unui rival la tron. Pentru a obţine acest sprijin, guvernul lui Henry a promulgat o versiune proprie a Magna Carta, care a rămas o parte constitutivă a legilor Angliei. S-au făcut cópii şi au fost distribuite în multe dintre marile catedrale ale Angliei. Originalul latin a fost tradus mai întîi în franceză, limba nobilimii, şi abia apoi în engleză. Spre sfîrşitul secolului, ţăranii invocau deja Magna Carta, atunci cînd cereau să li se facă dreptate. 

Prima ediţie tipărită a apărut în 1508. În 1640, parlamentarii au găsit în ea baza legală pentru detronarea regelui Charles I. Mai tîrziu, rebelii – de la revoluţionarii americani la Nelson Mandela – şi-au justificat acţiunile în mod similar, invocînd Magna Carta. Ceea ce au preluat aceşti luptători pentru justiţie şi libertate din documentul de 3500 de cuvinte sînt enunţurile concise ale principiilor generale, gîndite ca reacţie la sechestrarea abuzivă de către Ioan a bunurilor şi a persoanelor supuşilor săi. Capitolul 39 al Magna Carta enunţă: „Nici un om liber nu poate fi arestat sau întemniţat sau deposedat sau scos în afara legii ori exilat sau nimicit în orice fel, şi nu ne vom împotrivi lui şi nici nu vom trimite asupra lui, mai puţin în urma judecăţii legiuite a pair-ilor săi sau prin legea ţării“. Capitolul 40 enunţă concis un alt principiu solid: „Nu vom vinde nimănui şi nimănui nu-i vom refuza sau pregeta dreptatea şi justiţia“. Aceste două capitole îşi au ecoul modern în al paisprezecelea amendament al Constituţiei SUA, care decretează ca nici un stat să nu priveze pe cineva de viaţă, de libertate sau de proprietate „fără demersul cuvenit al legii“ sau să refuze cuiva „protecţia prin lege, aceeaşi pentru toţi“. 

Şi totuşi, Magna Carta nu e un document democratic. Chiar dacă a stabilit necesitatea unui consimţămînt comun pentru impozitare, acest consimţămînt trebuia obţinut printr-o reuniune a conţilor, baronilor, episcopilor şi egumenilor – la care, într-o epocă a cavaleriei, cavalerii nici măcar nu erau invitaţi să participe. 

Ideea că oraşe precum Londra ar trebui reprezentate s-a făcut auzită la acea vreme, dar nu a răzbit pînă în textul final. Astfel, ceea ce Magna Carta arată este că întrebările „Cine conduce?“ şi „Care sînt limitele puterii politice, în caz că ele există?“ sînt cu totul diferite. Faptul că Magna Carta a încercat să limiteze puterea politică fără să fondeze aceste limite pe suveranitatea populară dezvăluie o problemă cu care filozofii s-au răfuit de mai bine de 800 de ani. Căci de unde provin principiile care îi îngrădesc pe conducători, dacă nici de la conducători şi nici de la supuşii lor? 

Tradiţia legii naturale oferă un răspuns care le era familiar învăţaţilor din Evul Mediu, pentru care raţiunea noastră naturală este cea care ne permite cunoaşterea legii naturale (ca opusă acelor legi care pot fi aflate numai prin revelaţie divină). Se poate considera că principiile de bază ale Magna Carta sînt derivate din raţiune, deoarece însăşi ideea de lege exclude arestul şi sechestrul abuziv, precum şi pronunţarea unui verdict pornind de la oricare alte motive în afară de aplicarea corectă a legii. Dacă A este obligat prin lege să-i înapoieze lui B vaca, atunci cînd aceasta paşte pe terenul său, şi dacă apoi vaca lui C paşte pe terenul lui B în împrejurări relevante similare, B trebuie de asemenea să fie obligat să-i înapoieze lui C vaca. C nu trebuie să-l mituiască pe judecător pentru a-şi lua vaca îndărăt. 

În Magna Carta nu există nimic care să prevină promulgarea şi aplicarea de legi injuste; documentul ridică însă legea mai presus de voinţa unui conducător. Din păcate, în multe ţări, această idee nu este încă acceptată. Mai mult, aşa cum o arată existenţa în continuare a centrului de detenţie SUA din Golful Guantánamo, chiar şi în ţări ale căror instituţii politice sînt inspirate de Magna Carta, perceperea ameninţărilor la adresa securităţii a slăbit cerinţa ca nici un om să nu fie arestat fără aplicarea legilor ţării şi ca aplicarea justiţiei să nu fie amînată.  

Animal Liberation, Practical Ethics

The Point of View of the Universe

The Most Good You Can Do

© Project Syndicate, 2015  -

traducere de Matei PLEŞU  

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.