Iubiți-vă ca frații!

Publicat în Dilema Veche nr. 351 din 4 - 10 noiembrie 2010
Cîte puncte de rating ai făcut de Revelion? jpeg

Nu s-au certat niciodată în vreun talk-show TV. Conflictele n-au ajuns în tribunale. S-au rezolvat amiabil. Nu există o prietenie ostentativă, dar nici o ură de moarte. Moartea n-are ce căuta în această relaţie. Pentru că, este evident, dacă presa ar muri într-o noapte (este un scenariu SF), lumea publicităţii n-ar mai avea suportul material (televiziune, presă scrisă, radio, Internet) pentru ca reclamele sale să atingă publicul vizat. Publicitarii, în această situaţie, şi-ar lipi mesajele de promovare şi sloganurile pe uşile WC-urilor publice, locurile cu cea mai mare audienţă. Sau pe băncile din parcuri. La fel, dacă lumea publicităţii (agenţii de creaţie şi de media) ar sucomba într-o zi, presa ar rămîne fără venituri şi audienţa sa ar fi aruncată la WC (sau la tomberon, poftim!), pentru că n-ar avea cine s-o mai cumpere. Deşi sînt strîns legate (prin bani), lumea presei şi industria de publicitate de la noi nu au statutul de „mare familie“ şi nici nu le scapă vreun semn că între ele ar exista o mare dragoste. Dimpotrivă, între ziarişti şi publicitari există o prăpastie. Criza economică din ultimii doi ani, care a redus drastic bugetele de publicitate, n-a micşorat prăpastia, cum ne-am fi aşteptat. Adică, presa şi publicitate să se facă fraţi (mă rog, surori!) pînă sar... peste criză.  

Aroganţa publicitarilor 

Publicitarii au un soi de aroganţă faţă de presă. Pentru că din banii lor trăieşte presa, pentru că din banii lor îşi iau salariile ziariştii, pentru că dacă ei, publicitarii, n-ar aloca bugetele clienţilor pe care-i servesc, gazetarii ar muri de foame. Dispreţul acesta există de cînd... lumea publicităţii în România. Cine îşi închipuie că această criză va modifica mentalitatea publicitarilor faţă de ziarişti este un naiv. (Dar să nu dăm sentinţe!) Aroganţa publicitarilor provine şi din faptul că ei ştiu lucruri mai multe şi mai profunde despre viaţă, despre afaceri, despre branduri, despre consumatori, despre economie şi comunicare, despre mersul lumii, în general, decît ziariştii, nişte scîrţa-scîrţa pe hîrtie sau nişte clampa-clampa la TV, superficiali şi arţăgoşi. Pentru publicitari, ziariştii sînt nişte „vehicule“ care trebuie să le transporte mesajele către public. Publicitarii români se pricep (ca tot românul) la fotbal şi la presă. Ei nu citesc ziarele şi rareori se uită la televizor (muncesc mult!), dar pot formula oricînd opinii despre cum ar trebui să arate un ziar sau ce grilă de programe ar fi bună unei televiziuni ca să-şi atingă targetul. Sînt în stare să dea cu nonşalanţă lecţii de jurnalism. Dacă îi enervezi. (Îmi amintesc cum un patron simandicos de agenţie de publicitate mi-a reproşat că i-am folosit numele firmei într-o ştire de presă: „Cine ţi-a permis să utilizezi numele agenţiei mele?“ I-am explicat că, dacă un ziarist de sport scrie despre prestaţia echipei Steaua în nu ştiu ce meci, nu înseamnă că trebuie să-i ceară voie lui Becali. Simandicosul n-a înţeles, n-a vrut să înţeleagă şi pînă la urmă m-a plictisit atît de tare vorbăria lui, încît l-am lăsat să vorbească în plata Domnului.) Ziariştii sînt folositori publicitarilor pentru a le face „pictoriale“, articole care vorbesc despre „viaţa şi activitatea“ din agenţia de publicitate, despre „victoriile repurtate“, despre premii şi campanii publicitare fără nici o relevanţă pentru public. Dar aceste „pictoriale“ dau bine la clienţii publicitarilor. 

Să ştii la cine să cotizezi 

Dispreţul oamenilor de advertising faţă de ziarişti ţine şi de faptul că cei din urmă sînt şi uşor de cumpărat. Să nu aruncăm cu pietre! Totuşi, sînt destui oameni din agenţiile media şi de PR care, dacă au nevoie de o campanie pentru un client în presă, ştiu pe ce taste ale telefonului să apese, la cine să cotizeze şi cît să „decarteze“. 

Lumea publicităţii pretinde că este o „elită“ în care se intră greu (mai ales acum, în criză), iar aspiranţii trebuie să aibă „noţiuni temeinice“ de marketing şi comunicare. În timp ce în presă... în presă poate intra oricine! N-am auzit ca vreun copywriter dintr-o agenţie de publicitate să se facă presar şi să ajungă la „munca de jos“. În schimb, în ultimii doi ani de criză, cînd multe publicaţii s-au închis şi locurile de muncă s-au restrîns dramatic în mass-media, mulţi ziarişti au umplut lumea PR-ul. (Dar migraţia asta este altă chestiune!) Fără îndoială, publicitatea este o „treaptă profesională“ superioară presei – cred publicitarii. Şi mai cred ceva publicitarii: că munca lor nu este înţeleasă de ziarişti, oricît le-ar explica-o. 

Dispreţul jurnaliştilor 

Ziariştii întorc către publicitari acelaşi volum de dispreţ. Oamenii ăştia din agenţii sînt prea bine plătiţi pentru reclamele de... rahat (nu m-am putut abţine!) pe care le creează. Publicitarii sînt nişte sclivisiţi, nişte băieţi şi fete de office, care se fandosesc dintr-un birou în altul, de la un client la altul, care nu sînt în stare să facă o reclamă bună, cu haz, cu poantă, şi uite ce lefuri au, trîntorii! (Nu-i mai puţin adevărat că aceeaşi criză a lovit rău salariile din publicitate.) Publicitatea asta este o joacă de copii alintaţi! Mai mult, fandosiţii ăştia nici nu ştiu să vorbescă româneşte, nu ştiu să se facă înţeleşi, nu vorbesc pe înţelesul oamenilor obişnuiţi, sînt varză! Lucrează numai cu şabloane, n-au inspiraţie, sînt superficiali, n-au imaginaţie şi copiază după alte reclame văzute „afară“. Sloganurile reclamelor sînt nişte stupidităţi, nişte aiureli, nişte poveşti fără cap şi fără coadă. Astfel de judecăţi pripite şi încărcate de frustrări asupra reclamelor eludează, de obicei, fondul problemei: vînzările. Nu ştim ce eficienţă au „sloganurile sau reclamele stupide“ pentru că aceste date sînt confidenţiale. Ziariştii au „un dinte“ împotriva publicitarilor pentru că munca lor tradusă în audienţă (tiraje şi rating) nu este răsplătită aşa cum se cuvine cu reclame. Degeaba faci audienţă (uite ce arată sondajele de audienţă!) dacă aceşti rău-intenţionaţi nu bagă publicitate! Dar rareori „dintele“ este arătat oamenilor care deţin decizia împărţirii bugetelor de publicitate pentru că, se ştie, cu ei trebuie să te porţi frumos, să nu-i superi. 

Trăiesc cu speranţa (ca să închei pe un ton optimist, specific „seminariilor“ şi „meselor rotunde“) că cele două bresle, cea a gazetarilor şi cea a publicitarilor, se vor cunoaşte mai bine în anii de criză ce vor veni. Nu vor ajunge nici ca fraţii şi nici nu se va înfiripa vreo povestea de dragoste. Dar şocul austerităţii va fi suportat mai uşor. 

Petre Barbu este senior-editor la Forbes România.

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.