Bucureşti-Sofia şi retur: sfaturi de călătorie

Publicat în Dilema Veche nr. 129 din 13 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Noiembrie 2005: plecam la Sofia, împreună cu un prieten, în cadrul unui proiect desfăşurat între două institute de cercetare sub oblăduirea celor două Academii. Tranziţia, tranziţie, sărăcia, sărăcie, aşa că am ales ca mijloc de transport trenul internaţional Budapesta-Bucureşti-Sofia-Salonic. Auzisem de tot felul de grozăvii ce aveau loc prin trenuri, mai ales în traficul de noapte, despre mafia bulgară, dar şi cea românească, despre furturi şi alte alea. Zvonuri duse de la o ureche la alta şi devenite locuri comune atunci cînd era vorba de călătoriile către ţara vecină. Şi iată ce mi-a fost dat să trăiesc: Cu o jumătate de oră înaintea pornirii trenului, locurile noastre deja nu mai existau. Vagonul era ticsit cu sute de cutii: pe hol, în closet, în compartimentul rezervat bagajelor, în cuşetă, sub banchete, în braţele călătorilor. Nimerisem într-un vagon plin ochi cu reprezentanţii "mafiei bulgăreşti", niciunul nu avea bilet, niciunul nu se sinchisea de aşa ceva, niciunul n-a făcut nici cel mai mic gest atunci cînd ne-am revendicat locurile. La venirea naşului, s-au mai strîns, făcîndu-ne loc pe banchetă. Ne-am privit cu furie cîteva minute bune, după care ne-am dat seama că va trebui să ne acceptăm, vrem, nu vrem, măcar pînă la Ruse, acolo unde aveau să coboare. Cum imaginaţia mea navighează deseori pe teritorii nebănuite, "mafia" avea pentru mine o cu totul altă faţă, o cu totul altă conotaţie. Am privit cu aviditate "mafioţii bulgari" ce mă sufocau la propriu şi la figurat cu mirosul de transpiraţie, cu salamul plin de usturoi, cu ceapa spartă, abia trenul plecat din gară, cu borcanul de gogoşari ţinut între picioare, cu berea ieftină, gîlgîită la fiecare înghiţitură, cu mirosul de ţigări ce se strecura prin uşa întredeschisă. Le-am privit feţele, hainele, privirile: oacheşi, fără dinţi sau cei mai şmecheri cu trei-patru poleiţi, pantaloni de fîş chinezeşti, borsete încinse la brîu, pulovere colorate şi de proastă calitate, ghiuluri de tablă, blonde decolorate cu unghii neîngrijite, sărăcia ascunsă sub poleiala prostului-gust. Vorbeau tare, fără jenă, se amuzau, înjurau. Am aflat că făceau lunar aprovizionarea la "Europa" - se nimerise să picăm, din nefericire, peste acele "zile de afaceri" -, de unde cumpărau, în genere, adidaşi, vînduţi la Ruse mai scump. Din asta trăiau. Dincolo de o aşa plăcută companie, trenul arată aşa cum arată Bucureştiul şi Sofia: trăgea să moară. Mizerie la tot pasul, controlori nepoliticoşi, vameşi aşijderea cu întrebări idioate, cu opriri pe traseu fără explicaţii, cu ore de aşteptare în staţii fără rost, căldura din compartiment insuportabilă, întîrzieri imense, iar şeful de tren da din umeri... Prietenii noştri bulgari ne-au ajutat timp de o săptămînă să uităm că mai trebuia să ne şi întoarcem... Dimineaţa, gara din Sofia: fără birou de informaţii, fără panou de afişaj, fără repere sau indicatoare. Lîngă noi s-a postat un oacheş, insistînd să ne care bagajele pentru nu ştiu cîţi euro. Noi îl priveam înmărmuriţi pentru că habar nu aveam de unde va pleca miraculosul tren ce venea de la Salonic. Un oarecare ne-a indicat liniile 8, 11, 12. Pe sub nişte adevărate catacombe, am alergat de la o linie la alta pînă am auzit "viersul cel duce românesc" şi ne-am felicitat că nu eram singurii. Dar aventura abia începea. Aveam locuri într-un vagon care nu exista: 572. L-am căutat de la un capăt la altul, dar aşa ceva nu era scris nicăieri. Pînă la urmă, controlorul ne-a explicat mai mult prin semne, deşi ştia foarte bine româneşte, că primul vagon s-ar putea să fie acel căutat 572. Abia ne-am aşezat într-un compartiment ce părea din comediile absurde, cu banchete rupte, cu ferestre ce nu se închideau, cu uşi dărîmate, că furăm apostrofaţi de un alt controlor cum că acolo ar fi clasa I, iar noi aveam bilete de clasa a II-a. Aşa că "la clasa a II-a cu voi". Uimiţi că un asemenea vagon putea primi o stea, ne-am speriat, gîndind ce ar putea fi la clasa a II-a. Am ajuns şi la clasa a II-a, la alt presupus vagon 572. Aici lipsea cuşeta. Aveam locurile 62 şi 64, iar numărătoarea se termina la 48 şi reîncepea la 76. Ne-am aşezat la întîmplare, de data asta printre reprezentanţii "mafiei româneşti", vreo 15 tineri refuzaţi la intrarea în Grecia. Grecii vigilenţi îi aduseseră pînă la Sofia şi-i urcaseră în tren, pentru a se convinge că vor scăpa de ei. Aceleaşi feţe: neraşi, pe drumuri de zile, zgomotoşi, amărîţi, fîşuri şi haine de piele ieftine, tricouri multicolore şi mototolite, zîmbete ştirbe, ţigări nesfîrşite şi poveşti interminabile despre firmele care le-au tras ţeapă. Amărîţi plecaţi după un miraculos loc de muncă la cules de portocale. Odată strînşi toţi românii la un loc, controlorul bulgar a oprit căldura. Reclamaţiile noastre au fost zadarnice, prefera să se prefacă că nu înţelege. Toaletele arătau ca după un jaf: plafonul fusese furat, firele de electricitate se scurgeau spre podeaua asaltată de "trebuinţele firii", uşa trebuia sprijinită că altfel se deschidea la fiecare mişcare, apa lipsea, cît despre alte facilităţi... Orele de aşteptare la vama din Ruse s-au repetat la vama din Giurgiu. Aceeaşi "politeţe" descurajantă, indiferenţă, întîrzieri şi răspunsuri sarcastice: "Şi dacă faceţi reclamaţie, ce? Au mai făcut şi alţii". Iunie 2006: prietenii bulgari au venit la Bucureşti cu "veşti bune": acelaşi tren, aceleaşi moravuri... Mi-am zis că acest tren nu poate fi decît imaginea României şi a Bulgariei acum la intrarea în Europa, fiecare cu "mafiile" (a se citi sărăciile) ei. Aş sugera ca şi România să primească o bulină galbenă, aşa, din solidaritate cu fraţii noştri în nepăsare...

Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari jpeg
Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari
Avem deci o decizie politică la Consiliul European: Grecia va fi ajutată de statele din euro-zonă şi de FMI. Revenim, astfel, la problema hazardului moral ridicat la nivel de state.
Mai mult decît servicii jpeg
Eden-ul din Rîmnic
Despre municipiul Rîmnicu Sărat aflăm că are o populaţie de 38.805 locuitori (2002). Cea mai veche menţiune documentară despre el descoperită pînă acum datează din 8 septembrie 1439 – „un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, ruşi şi moldoveni…“ (Wikipedia). Ca oraş apare pentru prima dată atestat în 1574.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Biserică şi tăiţei
Lîngă hotelul la care stăteam era Votivkirche, una dintre bisericile importante ale Vienei. Biserica neogotică a fost ridicată de Ferdinand Maximilian Joseph, între 1856-1879, drept mulţumire că fratele său, împăratul Franz Josef, a scăpat dintr-un atentat întîmplat în acel loc (aproape de Universitate): a fost înjunghiat de către naţionalistul maghiar Janos Libenyi şi a scăpat (se pare că datorită gulerului gros al uniformei sale…).
Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari jpeg
Dumnezeu nu îţi poate da drepturi băneşti
OK, recunosc că titlul e uşor tabloid şi că nu e un articol despre Dumnezeu. Mă puteţi da în judecată. Pentru că este (încă) un articol despre justiţie.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Circul vesel
Am văzut de curînd, în sfîrşit, un film despre circ: Circul vesel, în regia lui Claudiu Mitcu, o producţie HBO. La început, nu ştiam ce să cred, filmul îşi avea ritmul lui, şi-şi dezvăluia tacticos subiectul, fără grabă şi senzaţionalism.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cum preîntîmpinăm scenariul grecesc în viitor?
Chiar în ziua în care apare Dilema veche pe piaţă, începe la Bruxelles Consiliul European de primăvară. Evident, vor discuta despre Grecia. Dacă citiţi acest text în week-end, s-ar putea să aveţi deja nişte răspunsuri, deşi nu e exclus nici să meargă înainte pe formula: sîntem alături de Grecia, dar să-şi facă singură ordine în ogradă. Dar chiar mai interesantă e discuţia privind ce s-ar putea face pentru ca scenariul grecesc să nu se mai repete.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Românii şi lumea
Nu e prima dată cînd, ieşind din mica noastră lume balcanică şi încrîncenată, realizez că lumea mare, de aiurea, e… altfel. Ajunsă, din nou, după oarece timp, la Viena, am avut un soi de şoc cultural. Deşi am tot călătorit, mai ales prin Europa, anumite ritualuri cotidiene de aiurea continuă să mă mire: de pildă, cele legate de trafic.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cumpăraţi o insulă grecească? Nein!
Criza financiară prin care trece Grecia a devenit o problemă europeană. Am mai scris despre dilemele Europei în ce priveşte Grecia, care pot fi rezumate la: salvăm Grecia pe banii noştri sau nu o salvăm şi riscăm ca banii noştri comuni să se ducă de rîpă? Între timp, nu s-a dat un răspuns ferm, s-a mers pe soluţia de mijloc: dăm de înţeles că nu vom lăsa Grecia să se prăbuşească, dar ne asigurăm că Guvernul grec ia măsuri dure pentru a se salva de unul singur.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Manual, eco şi retro
Mărţişoarele de tarabă rămîn preferatele mele. Nu pentru că ar fi nişte capodopere, ci fiindcă mă simt mai liberă printre ele. Anul acesta nu au fost mai frumoase sau mai originale decît în anii trecuţi. Mi-au sărit în ochi doar unele pictate, în stil naiv, pe sticlă, cu animale. Am aflat – de la tînărul de 20 de ani care le face – că sînt „lucrate manual. Cu o altă sticlă pusă deasupra pentru protecţie şi rama din ceramică“. Şi costă de la 5 la 20 de lei.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Pensionarii mei pe caz de boală
Domnul S. este instalator. Din ăla vechi, care ştie meserie, nu din ăştia care au apărut acum, ciocănari care ştiu doar să schimbe o garnitură. Domnul S. lucrează în branşă de 40 de ani. A lucrat şi la întreprinderea de stat. Întreprinderea de instalaţii a fost falimentată după Revoluţie şi apoi privatizată. Domnul S. a considerat asta o mare şi ticăloasă nedreptate, deşi niciodată nu a trăit numai din salariu, deşi era mai mult pe la „ciubucuri“ în timpul de muncă, adică la lucrări pe cont prop
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Triumful fostelor soţii
Scriam, de curînd, despre filmul Ce-o fi cu soţii Morgan (Did You Hear about the Morgans, 2009, în regia lui Mark Lawrence, cu Sarah Jessica Parker şi Hugh Grant): ideea era că nu oferă mai nimic incitant şi nou în seria comediilor conjugale. Care, ca şi gen în sine, mi se păreau într-un moment de impas…
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Biserica din Cumpătu
„1) La intrara în Sfînta Biserică, ţinuta vestimentară trebuie să fie decentă, compatibilă cu Sf. Lăcaş. (…) 4) Cînd începe Sf. Liturghie, staţi smeriţi la locul ocupat. 5) Păstraţi liniştea şi buna-cuviinţă în timpul slujbei; nu tulburaţi sufletele credincioşilor prin mişcare sau lucrare (vorbire, gesticulare ş.a.) (…)“
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Ce am învăţat din Lovin vs Ţoghină
Cazul Lovin vs Ţoghină, despre care am scris acum două săptămîni, pare chiar mai complicat decît am reuşit eu să-l redau. Am trecut în revistă detaliile pentru a ajunge la discuţia de principiu despre protecţia surselor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Note de la Chişinău
Afişele cu Europa au rămas prin Chişinău. Le remarcasem de pe vremea lui Voronin şi mă uitam cu ciudă la ele în acel aprilie 2009, cînd am plecat spre aeroport cu frică. Moldova şi Uniunea Europeană împreună pentru… tineri, mediu, locuri de muncă, în funcţie de afiş.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cu Dacia, spre Budapesta
Pentru împătimiţii călătoriilor cu trenul, un drum pînă la Budapesta, cu CFR-ul, poate fi un adevărat regal. E adevărat că, dacă citeşti pe Internet despre trenul cu care urmează să pleci – internaţionalul Dacia, care ajunge, în final, la Viena –, voiajul capătă o pronunţată tentă horror: „Am găsit bilete la clasa I, deşi trenul era foarte aglomerat.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Global-local, pe viu
Într-un interviu luat recent, o doamnă cu pasiunea călătoriilor spunea că, atunci cînd a ajuns pentru prima dată în Asia, după un zbor interminabil, a avut surpriza să constate că acolo, lucrurile nu sînt foarte diferite de aici. Se aştepta să dea peste oameni şi obiceiuri nemaiîntîlnite şi exotice, precum exploratorii de altădată... Globalizarea, spunea ea, bat-o vina, e rădăcina lipsei de surprize şi a déjà-vu-urilor care ni se întîmplă în locuri despre care nici cu gîndul nu gîndeşti...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Simţul kantian al băutorilor de ceai
Există un principiu în teoria politicilor publice care zice că grupurile mici şi cu interese puternice sînt mai eficiente în a acapara banii statului. Acest principiu, inventat de un tip deştept pe nume Mancur Olson, are la bază o logică simplă. Să luăm de pildă grupul fermierilor. Ei au motivaţii să se organizeze pentru că fiecare dintre ei cîştigă mult din subvenţiile de la stat. Cine plăteşte aceste subvenţii? Contribuabilul. Suma pe care o plăteşte fiecare contribuabil către fermieri nu este
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Şcoală pentru soţi - depăşită
Pe la mijlocul anilor ’90, cînd au început să circule mai asiduu primele romane pentru femei –, care de fapt nu erau romane, ci sfaturi practice „puse în scenă“, şi primele filme aşijderea – eram încîntată de ele. Ba chiar aveam naivitatea să cred că îmi pot oferi soluţii personale: în fond, rostul lor tocmai acesta este, nu? Să amestece nevoia de poveste, de romance, cu cea de psihologie aplicată.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Predicții și conspirații
„(…) în 2010 se va declanşa un conflict între Occidentul european şi Statele Unite ale Americii; criza economică nu va trece, iar Europa va suferi în continuare o cădere economică. Pe 11 noiembrie 2010, un război va fi declanşat între două ţări mari, iar numai cei care se vor ascunde în est sau în Caucaz vor supravieţui. Patru regi se încleştează într-o bătălie şi astfel izbucneşte cel de-al treilea război al lumii, în care vor fi utilizate arme bacteriologice şi chimice“ (www. brasovultau.ro)
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cum (nu) îi amendează UE pe leneşi
După cum aflăm din manual, UE este un spaţiu economic comun. Doar că în orice spaţiu economic, statul are un rol important – de organizator, stimulator şi redistribuitor. Dar despre ce stat vorbim cînd ne referim la UE? În cea mai mare parte, despre statele naţionale, UE nu are atribuţii privind taxarea, cheltuielile sociale, pensiile etc. Totuşi, avînd o piaţă comună, UE încearcă să coordoneze politicile naţionale.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Banii sînt buni
Îţi trebuie numele şi talentul lui Niall Ferguson să faci dintr-o carte de istorie financiară un succes de public. Iar The Ascent of Money – A Financial History of the World (Penguin Books, 2009) a reuşit asta.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Garda cetăţii şi cîinele negru
Există, în România, cîteva locuri în care, odată ce ai apucat să pui piciorul, nu poţi să nu revii. Fără să te plictiseşti....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Crin şi Ionel - poveşti paralele cu final bezmetic -
Amîndoi sînt tineri, inteligenţi, bine crescuţi, bine educaţi şi interlocutori interesanţi. Şi amîndoi s-au intersectat electoral într-un mod bizar, dar despre asta mai la vale, în articol....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Mall-ul din Cotroceni şi oceanul IMAX 3D
"Garibaldi se opreşte din nesfîrşitul rond de pază pentru a atrage o femelă cu graţiosul dans de curtare....

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.