Suprarealismul şi forţa spirituală a contrapunctului

Tereza-Brînduşa PALADE
Publicat în Dilema Veche nr. 733 din 8-14 martie 2018
Suprarealismul şi forţa spirituală a contrapunctului jpeg

Pe tărîmul vorbelor epocale, „cîștigă“ de multe ori forța și paradoxul unui mesaj, mai curînd decît moralitatea lui. „Nu am venit să aduc pacea, ci sabia“ – cuvintele rostite de nimeni altul decît Iisus – au parcă mai multă vigoare ca veterotestamentarul „Să nu ucizi“. Sper să fiu corect înțeleasă: mai multă vigoare din punct de vedere artistic. Să nu ne gîndim aici la criminali înrăiți sau la spirite belicoase – Iisus nu voia, desigur, să spună că astfel de inși simt vreo chemare pentru Împărăția cerului. Mesajul său are forță pentru că lovește direct și neașteptat „în plexul solar“. Nu întîmplător și scriitorul Henry Miller îl include admirativ în a sa „Scrisoare deschisă către suprarealiștii de pretutindeni“. Iisus voia să spună, probabil, că viața și spiritualitatea respiră cel mai deplin prin paradox. Or, paradoxul nu e deloc aseptic sau moralizator. Cam așa vorbea, de fapt, Iisus. Faimoasa „Predică de pe munte“ nu seamănă deloc cu predicile tărăgănate, cuvioase, definitiv plictisitoare pe care le auzim în multe biserici. „Fericiți cei săraci cu duhul… fericiți cei blînzi… fericiți cei curați cu inima… fericiți cei ce flămînzesc și însetează după dreptate“. Iisus enumeră aici un șir de paradoxuri – nimic previzibil și ușor de codificat în rețete de mîntuire. Cu geniul său artistic, profund umanitar și esențialmente răzvrătit, acest rege din altă lume ne spune așadar că spiritul uman, la fel ca spiritul divin, nu poate fi atins decît prin forța misterului, care, în comunicarea logic-discursivă folosită de obicei între oameni, se traduce prin paradox. Altfel, „litera e moartă“. Iisus se revoltă împotriva tiraniei cuvintelor ce poartă cu ele convențiile care îi defavorizează pe cei slabi. În acest sens, Iisus este și primul poet suprarealist.

Acum cîțiva ani, scriam în Observator cultural un articol intitulat „Pornografia ca act de rebeliune în literatura avangardistă“, pornind de la ultimul capitol al eruditei lucrări a lui Andrei Oișteanu, Sexualitate și societate. Istorie, religie și literatură (Polirom, 2016), dedicat chiar acestui fenomen. Recitind mai recent articolul, am observat că, deși am încercat să le „fac dreptate“ poeților suprarealiști români Geo Bogza, H. Bonciu, Gherasim Luca, Aurel Baranga et alii, pe urmele exegezei lui Andrei Oișteanu, sînt destul de frecvente, în textul meu, cuvinte ca „teribilism“, „exhibiționism“, „frondă“, „imaturitate“. Practic, am preluat verdictul lui G. Călinescu de „ambiguitate“, în raport cu perioada rebel-pornografică a tînărului Bogza, cînd acesta încerca să „epateze fetele burgheze“ celebrînd descătușarea erotică a lumpenproletariatului. Și am privit întreg fenomenul rebeliunii pornografice a avangardei literare ca pe o „fază imatură“, de frondă teribilistă, în evoluția unei generații de poeți.

Desigur, Bogza nu a fost singurul scriitor din epocă ce avea să fie condamnat pentru „atentat la bunele moravuri“ – după apariția Poemului invectivă în 1933. De pildă, o versiune necenzurată a romanului Amantul doamnei Chatterley -(Lady Chatterley’s Lover, 1928) al lui David Herbert Lawrence, publicată postum în 1960, avea să fie și ea învinuită penal de obscenitate, deși în final a fost achitată. Romanul autobiografic al lui Henry Miller, Tropicul capricornului (1939), avea să fie interzis în Statele Unite pînă în 1961 din motive similare. Interesant fiind că toți cei trei scriitori, Bogza, Lawrence și Miller, împărtășesc și altceva decît folosirea „limbajului obscen“. Toți trei se opun cu revoltă, prin lucrările lor, unei anumite „tiranii“: tirania morții în viață, a fetișismului înțepenit al unor convenții sociale ce coincide și cu mefiența la adresa claselor „de jos“. Evident, e cam același tip de curent ce a nutrit și mișcarea hippie a anilor ’60. Dar este și ceva în plus, fiind vorba de artă. E o „vitalitate a sîngelui“, hrănită de o forță „arhaică“, aflată la frontiera între vis, animalic și mister, ce se manifestă prin rebeliunea împotriva acestui tip de moarte „civilizată“. În plus, folosirea limbajului care „răsucește măruntaiele“ este și un mijloc de expresie, un mod de a te face înțeles – nu de îngeri, cum explică Miller.

magritte copy jpg jpeg

La ora actuală, arta care se mai poate considera „suprarealistă“ este, s-ar putea spune, post-freudiană. Ea a abandonat obsesia eroticului, care era, de fapt, în anii bîntuiți de războaie devastatoare, o descătușare și o afirmare a vieții, și se concentrează asupra unor colaje de elemente psihedelice, fantastice, pop, extramundane etc. De multe ori, în imaginile vizuale „suprarealiste“ de azi întîlnim nostalgice imagini alb-negru și inserții vintage într-un decor futurist, science-fiction, dar și abstractizări ale naturii sau ale cosmosului în culori explozive. Suprarealismul nu și-a părăsit vocația de a-și extrage seva din zona aflată la frontiera dintre vis și realitate, de unde provine adevărata sa creativitate artistică. Dar arta suprarealistă post-freudiană de azi nu mai lovește „în măruntaie“. Paradoxul vine poate acum dintr-un refuz obstinat al prezentului, prin colaje retro-futuriste și din respingerea iluziei (progresiste?) că prezentul ar fi mai bun decît trecutul sau mai puțin bun decît viitorul. Din respingerea iluziei că sacrul ar fi în mod necesar altundeva decît într-o natură desfigurată, plată ori pur și simplu opacă. Arta „suprarealistă“ de azi e străbătută de obsesia necunoscutului și a „viziunii“ misterioase asupra unui cosmos bizar, care se sustrage obstinat familiarului.

Curentul suprarealist inițial, apărut după Primul Război Mondial, a exprimat refuzul multor artiști și poeți de a „lua în tragic“ epoca lor esențialmente tragică. A apărut ca o rebeliune față de un tip insuportabil de realitate, „luată cu asalt“ cu ajutorul subconștientului și visului. Epoca noastră este una a anxietății în fața prezentului hiper-familiar care ne asaltează zilnic prin intermediul știrilor, imaginilor, filmelor „virale“. Aritmia voită a artei suprarealiste de azi cu prezentul îmbracă, nu întîmplător, forma peisajelor străine și a decorurilor futuriste, a colajelor cosmice care încearcă să reinventeze misterul. E o încercare artistică de a „lua cu asalt“ cunoscutul și prozaicul cu forța juxtapunerilor și a extramundanului – aflat nu numai dincolo de spațiul nostru familiar, ci și dincolo de timp și dimensionalitatea obișnuită. Este un tip de artă ivită într-o eră a banalizării informației și a cunoașterii, pe care unii artiști o iau cu asalt cu viziuni „străine“, deși populate uneori cu obiecte familiare. Imaginarul artistic din care se hrănesc acești artiști nu mai e, desigur, încărcat de fantasme erotice. În centru se află stranietatea onirică: ființe dedublate, perechi de picioare compunînd trupuri, animale cu mai multe rînduri de ochi, nori și oglinzi magice, umbre demonice, ființe omenești din care curg flori, munți stîncoși pe o Lună unde sînt răsfirate scaune de plastic. Este o artă irigată tocmai de aparența imposibilității artei într-o epocă atît de prozaică precum a noastră, din care s-ar părea că artiștii sînt evacuați (Henry Miller avea exact aceeași senzație, în vremea lui). „Metoda“ acestei arte, dacă există vreuna, derivă din asumarea conștientă a atitudinii „de contrapunct față de tot ceea ce se petrece astăzi“, cum scria Hermann von Keyserling. Aceasta este atitudinea spirituală din care se poate naște, chiar și azi, o artă rebelă – o artă suprarealistă. 

Tereza-Brîndușa Palade este conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice.

Foto: Salvador Dali, Magritte

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.