„Sîntem puţin pierduţi în modernitate“ – interviu cu Nicolaus SCHAFHAUSEN

Publicat în Dilema Veche nr. 542 din 3-9 iulie 2014
„Sîntem puţin pierduţi în modernitate“ – interviu cu Nicolaus SCHAFHAUSEN jpeg

Relaţia noastră cu Brâncuşi, atît în timpul vieţii sale, cît şi după moartea sa, a fost şi este una a exceselor. Refuzat, tolerat, sufocat, suprasolicitat de-a lungul timpului ori de-a dreptul abuzat astăzi de societatea românească, Brâncuşi este, la nivel internaţional, unul dintre cei mai influenţi artişti ai secolului XX. O etichetă care trebuie constant adnotată. Expoziţia „Efectul Brâncuşi“ s-a deschis pe 11 iunie la Kunsthalle Wien. E un proiect care discută modul în care artistul român a transformat întreg secolul XX şi percepţia asupra obiectului artistic, influenţa lui propagîndu-se şi astăzi asupra unei întregi generaţii de artişti. Un proiect expoziţional cu peste 20 de artişti internaţionali, deschis pînă pe 21 septembrie. Nicolaus Schafhausen, directorul Kunsthalle Wien, este cocuratorul expoziţiei „Efectul Brâncuşi“.  

De ce v-aţi oprit asupra acestui titlu? De ce Brâncuşi văzut ca un efect?

Nu m-am gîndit niciodată să fac o expoziţie despre Brâncuşi şi cu Brâncuşi. Dar acum cîţiva ani am realizat că există foarte mulţi artişti contemporani – şi nu contează de unde provin – care se referă, în lucrările lor, la Brâncuşi.  

Putem vorbi despre o obsesie numită Brâncuşi?  

În expoziţie sînt lucrările – în principal sculptură, dar şi pictură şi o lucrare video – a peste 20 de artişti. Teoretic, puteau fi mult mai mulţi. Cînd am tratat cu fiecare în parte, am înţeles că nu este vorba de un copy & paste al esteticii lui Brâncuşi, dar că Brâncuşi este pentru ei o figură extrem de fascinantă a modernităţii. Acelaşi lucru se întîmplă cu Duchamp. E un fenomen artistic foarte interesant. Artiştii pe care i-am ales se referă indirect la Brâncuşi. E una dintre cele mai frumoase expoziţii pe care le-am creat şi este începutul unui interes general pe care îl am faţă de figuri importante ale modernităţii.  

De ce este discursul despre modernitate atît de actual astăzi?

Cred că sîntem puţin pierduţi în modernitate. Nu este ceva negativ, dar dacă priveşti ce se întîmplă şi în arhitectură, şi în design, realizezi că trăim într-o eră care încă îşi caută noi forme de expresie artistică – forme politice şi estetice. Poate de aceea mulţi artişti se întorc asupra unor figuri atît de importante ca aceea a lui Brâncuşi.

Putem vorbi despre o modă sau despre o nostalgie?

Cred că are legătură cu nostalgia. Dar e şi un soi de neo-romantism.

Am fost aproape surprinsă să văd că Brâncuşi însuşi este în expoziţie! Ha! De ce să fii surprinsă?

Expoziţia se numeşte „Efectul Brâncuşi“!

Da, dar astăzi se operează mult în numele lui Brâncuşi, e mitizat, se construieşte un întreg discurs în jurul lui, aproape totul e posibil, e ca o parolă magică, dar el, operele lui lipsesc cu desăvîrşire. Este o soartă pe care, probabil, ajung să o împărtăşească clasicii. Istoricul de artă Ioana Vlasiu vorbeşte deopotrivă despre libertăţi şi deschideri spre arta Europei de Vest, care au putut avea loc în România în numele lui Brâncuşi, înainte de 1989, dar şi despre dezvoltarea unei hagiografii nocive care are loc astăzi.  

Mi se pare o observaţie foarte bună. Împreună cu Vanessa Joan Müller, cocuratoarea acestei expoziţii, am discutat despre asta de multe ori. E important să includem lucrări ale lui, sau nu? Am considerat că am fi de-a dreptul aroganţi dacă nu am arăta nici o lucrare de Brâncuşi. Sînt în expoziţie 20 de fotografii originale de Brâncuşi, din colecţia Kunsthaus Zürich. După cum ştii, fotografiile lui erau la fel de importante ca sculpturile lui. Iar el refuza să lucreze cu alţi fotografi. E foarte interesant ceea ce spunea, acum mai bine de 70 de ani: de ce avem nevoie de originale cînd putem face o documentaţie fotografică a acestora? Acum pare o întrebare naivă, dar dacă ne uităm din nou în urmă la anii ’50 – acesta era un statement extrem de radical! Brâncuşi nu era interesat doar de forma în sine, ci şi de ceea ce forma înseamnă, ce semnifică ea.

Spuneţi, la un moment dat, despre această expoziţie că importanţa lui Brâncuşi se simte deopotrivă în arta minimalistă, cît şi în estetica instalaţiilor de artă. Vedeţi întreaga expoziţie ca pe o mare instalaţie?

Am decis să nu punem numele artiştilor pe pereţi. Nu e o expoziţie didactică, de muzeu, cu etichete. Vizitatorii primesc o broşură cu detalii despre fiecare lucrare, dar trebuie încet-încet să se familiarizeze cu spaţiul. Întreaga expoziţie e o instalaţie, da!

Sînteţi, deci, un curator foarte prezent în expoziţie. De ce aţi decis să faceţi expoziţia într-o estetică mai degrabă a invizibilului, a auctorialităţii absente? Apăsa prea mult greutatea lui Brâncuşi însuşi?

Dacă vrei cu adevărat, afli tot din materiale prezente în expoziţie, dar informaţia nu îşi doreşte să îngreuneze expoziţia în sine.

L-aţi ales pe Andrei Cădere pentru această expoziţie, alături de alte poziţii clasice.

E aproape un fenomen similar cu Brâncuşi, mulţi artişti contemporani se referă la Cădere astăzi. Iar fără Brâncuşi, Cădere sigur nu ar fi existat.

Cum aţi făcut selecţia lucrărilor contemporane?

Nu am selectat doar artişti, ci şi arhitecţi (de exemplu Jürgen Mayer H., care a construit mult în Georgia şi pe care îl interesează formele brâncuşiene) şi designeri. Realizînd o cercetare tot mai amplă, am găsit mai multe şi mai multe, tot mai multe lucrări care făceau referire la Brâncuşi...  

Pare o poveste fără sfîrşit. Şi probabil elemente din ea au rămas în afara poveştii pe care o construiţi în expoziţie.

Nu e tocmai asta frumos? Mereu am în minte Coloana Infinitului... Da, e o poveste infinită. Nicio expoziţie nu poate fi completă. Şi expoziţiile tematice sînt nişte metafore. Pentru mine a fost important să spun ceva despre timpul nostru acum. Locuim într-un timp al nostalgiei astăzi? Sîntem oare pierduţi în modernitate? Către ce ne îndreptăm? Ce înseamnă modernitate pentru noi astăzi? În poziţia de curator eşti deopotrivă observator, spectator şi traducător. De ce a părăsit Brâncuşi România? Avea nevoie de găsirea unui context? O întrebare ca aceasta e importantă astăzi, în timpul globalizării, dar era importantă şi atunci, cînd internaţionalizarea modernităţii se producea, iar Brâncuşi probabil că nu îşi putea găsi locul în ţara sa.

Cum aţi ales artiştii români pentru această expoziţie, pe Anca Benera&Arnold Estefan şi pe Anca Munteanu Rimnic? În România o întreagă generaţie de sculptori (lansată imediat după sucombarea realismului socialist) şi mulţi artişti contemporani se regăsesc în estetica brâncuşiană. Este un punct de reper foarte viu.

În expoziţie sînt artişti din 17 ţări. Mi-au plăcut aceste două poziţii din România. Dar paşaportul nu a fost relevant pentru mine.

Cum aţi defini scena de artă din România, pe care aţi vizitat-o de mai multe ori?

Sînt foarte impresionat – şi asta este valabil atît pentru artişti din România, cît şi din alte ţări foste comuniste – că educaţia, şi nu doar cea artistică, este foarte bună. Cei mai mulţi artişti cu care am vorbit din România sînt deopotrivă fiinţe cultivate şi emoţionale. Gîndesc foarte profund despre situaţia actuală şi despre istoria lor, extrem de nuanţată. Pe de altă parte, mulţi artişti români trăiesc în afara ţării sau au studiat în afara ţării. Este un efect pozitiv în relaţie cu toate problemele – economice, identitare pe care România ca naţiune le are. Într-un fel, scena de artă locală, artiştii, organizaţiile cu care am vorbit, operează mai internaţional şi deschis decît alte naţiuni care nu suferă de criză economică, identitară, postcomunistă. Şi totuşi, e o situaţie dură în producţia artistică, curatorială, culturală, în România.

a consemnat Daria GHIU

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.