„Sînt mai degrabă un povestitor decît un scriitor, şi vreau doar să trec la următoarea poveste“ – interviu cu Irvine WELSH

Publicat în Dilema Veche nr. 717 din 16-22 noiembrie 2017
„Sînt mai degrabă un povestitor decît un scriitor, şi vreau doar să trec la următoarea poveste“ – interviu cu Irvine WELSH jpeg

Controversatul Irvine Welsh, autorul fenomenului cultural Trainspotting, a venit în România, la invitația programului „Zona nouă a culturii“, unde a interacționat cu publicul și a citit din propriile texte în cadrul a două întîlniri organizate la București și Sibiu. A impresionat publicul prin naturalețea, umorul și atitudinea sa dezinhibată. Mulți participanți l-au privit cu ochii mirați ai celor care îl credeau pe autorul scoțian afectat, măcar la nivel fizic, de cantitățile industriale de narcotice pe care le-a consumat și care i-au marcat și la nivel tematic opera. Îi mulțumesc Ruxandrei Bularca, cea care mi-a oferit un prețios ajutor în transcrierea și traducerea cît mai fidelă a convorbirii.

Credeți că există vreo legătură între droguri și creativitate? Consumul de droguri poate stimula creativitatea?

Cred că e cam ca drogurile și perfor-man-ța sexuală. Pare o idee bună în principiu, dar în practică nu prea e. Amplifică dorința, dar de fapt distruge motorul. E precum creativitatea în artă și alte lucruri similare, nu e despre inspirație. Vreau să spun că cei mai mulți oameni sînt destul de inspirați, au idei laxe. E însă vorba despre a o face cu adevărat, e vorba despre muncă, e vorba despre a fi plictisitor și a sta așezat la o masă pentru a scrie ore în șir pînă cînd iese ceva bun; e mai mult vorba despre industrie decît despre vreun fel de inspirație artistică. Asta distrug drogurile: industria. Și asta e ceea ce îți dorești – vrei industrie, vrei să ai un motor.

Să înțeleg că toată opera dumneavoastră a fost scrisă cînd erați lucid?

O, Doamne! Nu, nu, nu. Dacă a scrie ar fi ca la Jocurile Olimpice, să zicem, cele mai multe dintre cărțile mele ar fi eliminate dintr-un soi de registru ESPN (registru care indexează medaliile obținute și pierdute din cauza dopajului – n. tr.). Ar fi aruncate-n flăcări și declarate nule și neavenite (lipsite de valabilitate – n. tr.). Toate cărțile astea de tipul Sunday Times Bestseller nr. 1 ar fi declarate nule și neavenite – James Patterson a scris cîteva bestselleruri nr. 1 –, dacă drogurile ar fi considerate în artă așa cum sînt considerate în sport.

Dacă îți faci griji că trebuie să închei cărțile, nu vei încheia nici una dintre ele

Ați lăsat vreo lucrare neîncheiată?

Da, toate sînt neîncheiate. Faptul că sînt publicate nu înseamnă că sînt și încheiate. Cînd scrii o carte sau un scenariu, le lași baltă pentru că te plictisești atît de tare… ele nu sînt încheiate niciodată. E ca și cînd… dacă îți faci griji că trebuie să închei cărțile, nu vei încheia nici una dintre ele. Consider că nimic nu e gata. Am ajuns în punctul în care nu mai suport să le am în casă sau pe calculator. Cred că trebuie să muncești la asta, să te gîndești: „E de căcat încă, dar trebuie să scap de ea pentru că mă exasperează.“

Mă gîndeam că poate ați avut la un moment dat vreo pană de inspirație și…

Nu. Niciodată.

Uau. În acest caz, ați fost norocos.

Nu. Cred că e vorba de faptul că arzi cu viteză niște etape, practic, vrei doar să închei o poveste, dar știi că nu vei reuși vreodată să o faci. Vei ajunge în acel punct în care va fi de sine stătătoare, dar nu va fi încheiată practic niciodată.

Deci, în opinia dumneavoastră, o poveste trebuie să fie încheiată sau pur și simplu lăsată neterminată?

Cred că o poveste trebuie să fie încheiată, însă adevăratul meșteșug al romanului și sensibilitatea literară redată de fiecare propoziție sînt ceva care… Se întîmplă să scriu cîteva propoziții frumoase și apoi să mă gîndesc: „O, futu-i, dă-i înainte cu povestea, chestia asta mă exasperează.“ Așa că nu prea am răbdare pentru asta. Sînt mai degrabă un povestitor decît un scriitor și vreau doar să trec la următoarea poveste. Nu vreau să scriu o carte o dată la cinci ani și să intre în competiție pentru premii. Vreau să scriu o carte pe an și să intre în competiție pentru o adaptare a unui serial pe Netflix, Amazon sau ceva asemănător. Ăsta e mai degrabă ritmul meu.

Ați avut intenția serioasă de a deveni scriitor cînd ați început să scrieți Trainspotting sau a fost mai mult o joacă cu cuvintele?

Nu am avut neapărat o intenție serioasă la momentul respectiv, dar cred că m a prins abia cînd ajunsesem la jumătatea cărții. Am avut o imensă senzație de pierdere. Mi-am spus: „Vreau să fac asta în continuare.“ Așa că am trecut direct la The Acid House fără să mă gîndesc prea mult. Apoi m-am apucat de următoarea carte, și apoi de următoarea. Trainspotting mi-a arătat că eram, de fapt, un scriitor, că asta era ceea ce trebuia să fac. Avea sens pentru mine în mod intern și creativ să continui cu asta.

Cred că toți scriitorii trebuie să abordeze lucruri care se petrec în jurul lor

În opinia dumneavoastră, ce subiecte sau tabuuri, dacă există așa ceva, ar trebui să abordeze un scriitor în ziua de astăzi? Există anumite chestiuni care ar trebui abordate în mod direct?

Cred că nu poți altfel. Cred că toți scriitorii trebuie să abordeze lucruri care se petrec în jurul lor, într-o anumită măsură. Chiar dacă scrii un roman narativ sau unul de gen, precum un thriller sau unul de dragoste, ajungi să abordezi lumea așa cum este ea în acest moment, ajungi să te raportezi la acest fel de lucruri. Așa că trebuie să te raportezi la acest fel de prăbușire a tuturor tipurilor de sisteme economice și sociale. Trebuie să te raportezi la privilegiul naționalist al albilor. Trebuie să conciliezi, de pildă, mișcările civice secesioniste din statele imperialiste și alte aspecte similare. Aceste lucruri se ivesc de la sine fiindcă fac parte din natura lumii în care trăim.

Primiți vreodată scrisori răutăcioase? Care a fost cel mai groaznic mesaj pe care l-ați primit?

Eu primesc doar mesaje de iubire. Niciodată mesaje răutăcioase. Nu există nimic altceva decît iubire pentru mine. (rîde)

Serios?

E destul de bizar, fiindcă te-ai aștepta să primesc multe mesaje răutăcioase. Primesc doar o mulțime de mesaje de la troli pe Twitter și lucruri de genul ăsta, dar hater-ii sînt destul de leneși, așa că toți sînt pe Twitter. De obicei îndrugă scurt ceva, e chiar ciudat pentru un hater să compună, să scrie o scrisoare și să ți-o trimită prin poștă. E un efort prea mare pentru ei. Așa că, da, am primit niște tweet-uri răutăcioase, dar nu și scrisori răutăcioase.

Ați fost vreodată îngrijorat de faptul că ați putea răni pe cineva sau că ați putea supăra oamenii prin scrierile dumneavoastră?

În fiecare secundă a zilei. (rîde) Sînt două moduri în care poți privi această îngrijorare – sînt îngrijorat în sensul în care conștientizez faptul că, da, s-ar putea întîmpla. Îngrijorat în sensul în care îmi fac griji că se întîmplă cu adevărat, nu. Mi se rupe. Dar cred că s-ar putea întîmpla la un moment dat, da.

Ați trăit cîțiva ani în Londra. Care a fost zona dumneavoastră preferată a orașului? A existat o zonă anume?

Am părăsit Londra în urmă cu vreo 15 ani. Dar îți pot spune, dacă vrei, zona mea preferată a orașului. Probabil Hackney și Newington. Acea parte a Londrei, fiindcă acolo mi-am petrecut tinerețea după ce m-am mutat din Edinburgh. Îmi amintesc cu drag de tinerețea mea. Iubesc zonele Islington și Shepherd’s Bush și alte locuri în care am stat, dar probabil că locul față de care m-am simțit cel mai conectat a fost Hackney. Sau Dalston.

Îmi puteți spune ceva despre experiența dumneavoastră în România? Este ceva ce v-a plăcut în mod special? Sau v-a displăcut?

În principiu, mi-a făcut plăcere să-mi petrec timpul alături de Vlad (Pojoga – n.r.), Cătălina (Stanislav – n.r.) și Ștefan (Baghiu – n.r.), și faptul că Ștefan mi-a spus că ar trebui să beau, iar eu am cedat în cele din urmă, vreau să spun că a durat ceva vreme, dar în cele din urmă am cedat.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat, domnule Welsh. Vă doresc toate cele bune.

Mulțumesc, amice. Toată lumea îmi spune „domnul Welsh“ aici. (rîde)

a consemnat Andrei VORNICU

Foto: C. Drăghici

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.