Povestea unui dicţionar

Liviu FRANGA
Publicat în Dilema Veche nr. 678 din 16-22 februarie 2017
Povestea unui dicţionar jpeg

Premiul „Petru Creția“ pentru Filologia Clasică pe anul 2015 al Muzeului Național al Literaturii Române a fost acordat Dicționarului Grec-Român (DGR), vol. III, de Constantin Georgescu, Simona Georgescu şi Theodor Georgescu, apărut la Editura Nemira. 

Povestea primului dicționar știin­țific complet vechi gre­cesc român a început să se scrie în a doua parte a anilor ’60. Sub coordonarea regretatului profesor și cercetător Iancu Fischer, un grup entuziast de tineri absolvenți de filologie clasică și viitori eleniști, avîndu-i între ei pe Dan Slușanschi, Maria-Francisca Băltăceanu, Mariana Băluță, Ioana Popescu-Dinischiotu, Nicolae-Șerban Tanașoca și nu puțini alții, eleniști consacrați precum Felicia-Ana Vanț-Ștef, de la catedră sau din afara ei, inclusiv din interiorul Institutului de Lingvistică, unde demarase proiectul, s-au pornit pe drumul construirii colective a unui monument lexicografic – un veritabil thesaurus – care lipsea cu desăvîrșire pînă atunci: un dicționar-tezaur al limbii vechi grecești (pe vremea aceea i se spunea, cel mai frecvent, la noi, limba elină, spre a o deosebi de greaca modernă/neogreacă). Lipsea cu desăvîrșire un astfel de dicționar, pentru că nu puteau fi luate în calcul nici dicționarele „traduse“, în care cuvintele grecești erau explicate prin traducerea lor din franceză sau din germană sau dintr-o altă limbă modernă de notorietate, cum nu puteau fi luate în calcul nici dicționarele vechi de un secol și mai bine. În orice caz, nici tradusele, nici învechitele, nepotrivit numitele, dicționare nu puteau fi luate, repet, în calcul, fiind, oricum, rarisime în cultura română de pînă atunci.

Proiectul, dublu, al Institutului Academiei Române și al Facultății (de Limbi Romanice, Clasice și Orientale), trenînd de la un an la altul și de la un deceniu postbelic la altul, a sfîrșit însă prin a eșua, tot dublu: în arhiva Institutului, pe de o parte, sub forma unor dactilograme despre existența și starea fizică a cărora nu cred că se mai știe mare lucru, digitalizarea lor impunîndu-se de urgență, în cazul în care acele dactilograme se mai pot recupera, deci dacă există încă; pe de altă parte, cu probabilitate, în biblioteca profesorului Fischer, în ipoteza în care regretatul magistru va fi fost vreodată în posesia fie și a unei părți a arhivei dicționarului (părți originare, variante, copii etc.).

Zburînd anii, deceniile și chiar epocile, ne trezim în anii ’90 și următorii, cînd descoperim, cu uimire, că, în ciuda exploziei cercetării științifice sistematic și competitiv organizate, și la noi, pe bază de proiecte – faimoasele grant-uri –, cu finanțare bugetară națională, dar și privată, sau cu finanțare și gestionare internațională, totuși, un adevărat blestem, precum ideea traducerii unui dicționar, nu ne-a părăsit nicidecum. (Este vorba despre dicționarul semnat de un anume Gh. Badea, oricum parțial – pentru că este destinat exclusiv textelor grecești novo-testamentare –,
apărut în 1999 și nefiind altceva decît traducerea unui dicționar grec-francez publicat, în a doua ediție, cu un deceniu înainte, la Geneva.) Cum nu ne-a părăsit nici ideea de a numi „dicționar“ ceva ce nu are dreptul să se numească așa, întrucît nu depășește nivelul unui simplu vocabular școlar sau ghid lexical „pentru studiul cuvintelor Noului Testament“ și rezervat uzului studenților. Pe drept cuvînt, în prefața primului volum apărut (în 2012) din dicționarul premiat, cei trei autori, Constantin, Simona și Theodor Georgescu, notează cu perfectă legitimitate că „lexicografia greacă în România a rămas un teritoriu cvasi-necunoscut“.

O echipă tînără şi curajoasă

Văzînd toate acestea, trei tineri – doi frați gemeni, Constantin și Theodor Georgescu – și soția celui de-al doilea, Simona Georgescu, toți absolvenți ai Secției de Filologie Clasică a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, și-au suflecat mînecile și s-au apucat de treabă. Această echipă care, pe lîngă că este foarte tînără, foarte curajoasă și pe deplin încrezătoare în forțele și resursele ei, a depus, începînd cu primul volum, apărut, cum am arătat deja, în 2012, o activitate perfect personală și creatoare, în nici un caz „mecanică“ – oricîte instrumente tehnologice le-au stat și le stau în continuare, extrem de ușor, la dispoziție, mai cu seamă în această eră a tehnologiei informatice autocrate.

Cum au lucrat cei trei autori în echipă? Desigur, au existat și este absolut firesc și inerent să existe, inclusiv într-un micro-grup, „diferențe de viziune și de abordare“, ca să-i citez pe autorii înșiși. Ce lucra unul dădea celorlalți să citească, să corecteze, să completeze. Astfel încît dicționarul nu are „părți“ sau – în cazul de față – litere, respectiv leme elaborate de un (co)autor sau altul. Este o lucrare în bloc, redactată de fiecare în parte și revăzută de toți trei și asumată, astfel, de toți cei trei.

Cu ce au lucrat cei trei autori sau coautori (caz rar, cînd termenii „autor“ și „coautor“ se suprapun)? Mai întîi, au căutat și au găsit cel mai adecvat software pentru realizarea unui astfel de dicționar special, al unei limbi nemaivorbite azi ca atare, găzduite, însă, de enorm de multe texte (literare, științifice etc.), de inscripții (pe piatră și pe metal) și de papirusuri. Cu ajutorul acelei matrici informatice, echipa a realizat un program cu adevărat special, de stocare digitalizată a informației aflate în cele trei tipuri de texte (ediții, inscripții și papirusuri, ultimele două fiind exploatate, deocamdată, mai puțin ca surse lexicale), pe de o parte, și de redactare efectivă a fiecărei leme („cuvînt“, „voce“) din dicționar, pe de altă parte. Să notăm că digitalizarea informației permite oricînd îmbogățirea ei, revenirea și orice corectare sau corectură, precum și utilizarea dicționarului nu numai în formatul clasic tipărit (acesta din urmă poate fi îmbogățit, revizuit sau corectat doar prin reeditare, adică retipărire), și nici numai în fața unui laptop, ci și – prin intermediul unor așa numite aplicații – de pe tablete și de pe telefoanele mobile.

În sfîrșit, ce a rezultat dintr-o astfel de muncă, atît de diferită, ne dăm ușor seama, de truda lexicografică nu spun a secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, dar chiar de aceea a macro-colectivelor lexicografice din institutele specializate care, fie și la trei-patru decenii după al Doilea Război Mondial, lucrau încă la „despuierea“ (în termenii de atunci) și „fișarea“ (cu creionul pe hîrtie) a lexicoanelor și a textelor, tipărite sau manuscrise, găzduite de biblioteci cu săli de lectură, nu de hard-disk-uri?

A rezultat un dicționar meticulos și etapizat elaborat, inclusiv prin planificarea muncii și a redactării. Meticulos și sistematic totodată, riguros cum trebuie să fie metoda cu care se lucrează la orice dicționar, de limbă sau de literatură. Echipa Georgescu ne lămurește în termeni foarte clari și foarte simpli cum au procedat. Mai întîi, au inventariat, pe cele 24 de litere ale alfabetului (vechi și nou) grecesc, toate cuvintele-titlu (lemele). S au folosit pentru aceasta atît de celelalte prestigioase și exhaustive dicționare vechi grecești tipărite (unele existînd, de puțină vreme, și în variantă digitalizată), deci de venerabila tradiție lexicografică internațională, deja, practic, milenară în domeniul limbii vechi grecești, dar s-au folosit și de numeroasele programe informatice care indexează automat orice text (literar) deja editat în format clasic, texte avîndu-i ca autori pe scriitorii greci antici, inclusiv pe cei incerți sau anonimi. Atari programe generează, apoi, liste de cuvinte în ordine alfabetică.

Inventarierea cuvintelor-titlu a fost urmată, la fiecare dintre cele şapte litere ale dicționarului, încheiate pînă acum, de analiza lexemelor în parte, regăsite în primul rînd în textele literare ale celor aproximativ 30 de autori greci antici care alcătuiesc, în acest moment, sursa lexicografică fundamentală și esențială a DGR. Analiza a presupus: autonomizarea, cu precizie electronică, a fiecărei leme în corpus-ul tuturor autorilor investigați; citarea unui context minimal; propunerea traducerii, a echivalentului celui mai adecvat în română al cuvîntului/sintagmei din greacă, într-o ordine dictată de frecvența sensului utilizat în texte, dar și de criteriul cronologic (aici au intervenit comparațiile implicite cu sensurile acelorași lexeme, întîlnite în dicționarele redactate în limbi străine, și o selecție suplimentară); explicații gramaticale paradigmatice, uneori și dialectale; exemplificarea sensului/sensurilor unui cuvînt/unei sintagme, pe baza contextelor în care el se regăsește, citate minimal, dar semnificativ (ca epoci istorice, registre stilistice etc.).

Elaborat în cel mai înalt grad, la nivelul redactării „în retortă“ a fiecărei leme, dicționarul se vădește a fi fost amplu gîndit și ca plan global de redactare, ca operă care nu poate fi realizată decît pe etape bine proiectate. Astfel, rezistînd tentației de a amîna publicarea dicționarului pînă la finalizarea lui definitivă într-un singur opus extrem de voluminos, de sute bune spre o mie de pagini, greu de tipărit pentru editor, dar greu și de mînuit și de transportat pentru cititor, echipa Georgescu ne-a propus, atît specialiștilor, cît și publicului cult în general, o variantă de work in progress foarte accesibilă, pe fascicole/volume. Au apărut, pînă acum, trei, între 2012-2015. Premiul îl primește ultimul volum tipărit, dar publicat – în economia generală a dicționarului – ca volumul I. Litera investigată, A (A, a, alpha), ocupă, ca inițială, cca. 15% din totalul cuvintelor-titlu din orice dicționar al limbii vechi grecești. Este litera cea mai bine reprezentată în orice dicționar vechi grecesc. Faptul se reflectă, cantitativ, și în numărul de pagini ale acestui al treilea volum apărut. El însumează 629 de pagini, în vreme ce celelalte două, anterior apărute, dau, împreună, abia 449 de pagini, adică, și reunite, cu 80 de pagini mai puține decît un singur volum, acesta, al treilea publicat.

Acestui proiect foarte cuprinzător de prim dicționar modern de limbă greacă veche în cultura română i se potrivesc întru totul cuvintele unui frumos proverb african, citat de cei trei autori în „Cuvîntul înainte“ la volumul apărut în 2013: „Dacă vrei să mergi repede, mergi singur. Dacă vrei să mergi departe, mergi împreună.“ 

Liviu Franga este decanul Facultăţii de Limbi și Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti şi secretar general al Societăţii de Studii Clasice din România.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.